FOTO Staţiunile în care mergeau părinţii noştri: Ocna Sibiului, locul care primea în fiecare vară „Peste 200.000 de oaspeţi şi aproximativ 40.000 de posesori de autoturisme”

FOTO Staţiunile în care mergeau părinţii noştri: Ocna Sibiului, locul care primea în fiecare vară „Peste 200.000 de oaspeţi şi aproximativ 40.000 de posesori de autoturisme”

Staţiunea cunoscută drept „litoralul Ardealului” era extrem de apreciată şi în anii comunismului. Broşurile turistice ale vremii încearcă să-i atragă pe turişti atât cu tratamentele renumite de la Ocna cât şi cu ofertele de cazare şi de petrecere a timpului liber.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Într-o broşură publicată în anul 1980 şi intitulată „Ocna Sibiului – oraş al vocaţiei constructicve şi hărniciei” se menţionează că „Statutul de staţiune baleno-climaterică la care trebuie să adăugăm priceperea şi competenţa personalului aduc în fiecare vară în Ocna Sibiului peste 200.000 de oaspeţi şi aproximativ 40.000 de posesori de autoturisme”. 
 
Aceeaşi broşură aminteşte că, printre alte realizări ale staţiunii oraş, se numără amenajarea unei parcări pentru 1.000 de autoturisme, amenajarea a încă 48 de cabine de baie şi a achiziţionare a a late 130 şi amenajarea a două plaje de nisip. „Celor 1.000 de metri liniari de alei la lacurile exterioare li se mai adaugă 1.000 în acest an”, se mai arată în broşură.
 
De la băi calde cu apă minerală la „cultură fizică medicală”
 
O altă broşură, datând din 1988, încearcă să-i atragă pe români la Ocna Sibiului. „Situată la o altitudine de 410 metri, pe valea pârâului Visa, afluent al Târnavei Mari, într-o mică depresiune înconjurată de dealuri înveşmântate în păduri de stejar şi având un subsol bogat în zăcăminte de sare, staţiunea Ocna Sibiului se evidenţiază printr-un valoros şi divers potenţial balneoclimateric. 
 
Climatul moderat de depresiune intracolinară, aerul bogat în aerosoli, temperatura medie anuală 8,8 grade Celsius, (variind de la media de 20 de grade Celsius în luna iulie la cea de minus 3 grade Celsius în ianuarie) ca şi efectele curative ale apei sărate a celor 10 lacuri formate prin prăbuşirea unor vechi saline reprezintă inestimabile surse de sănătate, recunoscute încă din secolul XVI”, se arată în broşura amintită. 
 
Potrivit acesteia, turiştii care ajungeau la Ocna puteau face băi calde cu apă minerale la cadă şi la bazine, hidroterapie, masaj, parafină, împachetări calde cu nămol, aerosoli şi inhalaţii cu apa izvorului Horea, „cultură fizică medicală”, aerohelioterapie, băi de nămol şi băi în bazine în aer liber cu apă minerală. 
 
Peste 400 de locuri de cazare şi o cantină cu „trei variante de meniu normale”
 
Pe turişti îi aşteptau în 1988 403 locuri de cazare în 5 case de odihnă şi un complex balnear. În zona lacurilor era amenajat un popas turistic cu 30 de căsuţe, parcare, loc pentru corturi şi grup sanitar. De asemenea, „în localitate sunt omologate 150 de locuri în case particulare, asigurându-se tratamentul ambulatoriu şi masa la cantină”. 
 
Pensiunea – cantină a staţiunii avea o capacitate de 300 de locuri şi servea zilnic „trei variante de meniu normale, regim de cruţare, regim special pentru diabet”. Staţiunea avea de asemenea un restaurant de categoria I, berărie, cofetărie şi o linie de autoservire. 
 
Pentru relaxare, turiştii erau îndemnaţi să treacă pragul bibilotecii, al clubului cu „o largă gamă de activităţi cultural-distractive, jocuri de şah, remi” sau al Casei de Cultură care „are înscrise în programele sale manifestări muzicale de diverstisment, spectacole, concerte”. Pasionaţii de sport aveau la dispoziţie stadionul şi ştrandul staţiunii iar pentru amatorii de plimbgare se organizau „interesante şi atractive excursii” la Sibiu, Alba Iulia, Păltiniş, Transfăgărăşan, pe Valea Oltului, la Cluj-Napoca, Deva sau Geoagiu.  
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările