Tăierile pădurilor din parcurile naţionale româneşti, criticate dur de o importantă organizaţie de mediu. Ce riscă România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oficialii IUCN - Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii şi EuroNatur au făcut publice zilele trecute concluziile unui raport întocmit după vizita în două dintre cele mai mari şi importante parcuri naţionale din România: Semenic Cheile Caraşului şi Domogled Valea Cernei.

IUCN este o organizaţie care reuneşte 83 de state cu misiunea să influenţeze, să încurajeze şi să asiste societăţile din întreaga lume pentru a conserva integritatea şi biodiversitatea naturii.

Concluziile vizitei din România, de la sfârşitul anului trecut, arată că în parcurile naţionale româneşti nu se respectă recomandările IUCN cu privire la procentul de 75% suprafaţă strict protejată, în care nu este permisă exploatare de niciun fel. Reprezentanţii IUCN au mai observat că se taie pădurile vechi aflate în imediata vecinătate a principalelor zone ale Patrimoniului Mondial UNESCO "Pădurile de pădure de fag din Carpaţii şi alte regiuni din Europa", adică zonele tampon, şi că nu au fost luate în considerare măsuri specifice de protecţie a acestora.

Gabriel Păun, preşedintele Agent Green România, organizaţie parteneră IUCN, i-a însoţit pe delegaţii internaţionali pe tot parcursul vizitei din România şi povesteşte cum a decurs aceasta şi ce riscă ţara noastră.

“Vizita anunţată a început cu un mare eşec. Romsilva nu a venit la locul de întâlnire din Băile Herculane dar paznicii săi dublau toate barierele puse în locurile unde se taia şi în Parcul Naţional Domogled unde vroiam să mergem să vedem ce se întâmplă. Au realizat ca nu e OK ce au facut şi ziua următoare ne-au primit la sediul lor din Reşita unde au vorbit atât de mult încât rămâneam fără lumina soarelui pentru a vizita parcul Semenic pe care îl administreaza de 14 ani, fără plan de management. Pe teren, am citit dezamăgirea crescând pe faţa domnului Luc Bas , directorul IUCN cu fiecare nouă locaţie pe care am vizitat-o. A realizat că în parcurile din România se taie la fel ca într-o pădure de producţie. Am văzut suprafeţe uriaşe rase de îţi ia o oră să ajungi de la un capăt la celalalt ca să vezi din nou arbori. Şi în timp ce mergeam prin această tăiere rasă se auzeau arbori doborâţi din parcela vecină. Erau arbori bătrâni de sute de ani, al căror zgmot în prabuşire ne asurzeau urechile, ne zdrobeau inimile şi ne jigneau intelectul. Un şef al Romsilva a zis că se scot doar arborii urâţi. Niciun reprezentant Romsilva nu a fost capabil să înţeleagă că arborii <<urâţii>> sunt de fapt cei mai frumoşi si mai valoroşi pentru biodiversitate. Toţi cred că toate pădurile trebuie întinerite prin tăierea arborilor bătrâni. Dar apoi vin şi îi taie şi pe cei mai tineri şi rămânem cu o mare tăiere rasă la fel ca în locul unde ne aflam. Per total situaţia a fost cât se poate de clară pentru cei de la IUCN, care cel mai probabil vor iniţia o moţiune anul acesta care se poate transforma într-o rezoluţie la următorul congres din 2020. Asta s-a întamplat şi cu Cehia care nu avea grijă de parcurile naţionale şi rezoluţia adoptată de 160 de guverne ale lumii, membre IUCN, a pus această tara pe drumul cel bun”, ne-a declarat Gabriel Păun.

Reprezentanţii IUCN reclamă şi faptul că programul de stat de protecţie a pădurilor virgine nu atinge rezultatele dorite şi că în prezent, doar 21.000 de hectare sunt incluse în registrul pădurilor virgine. Ecologiştii cer mai multă atenţie din partea guvernului pentru a asigura protecţia unor situri foarte valoroase.

Aceştia nu au fost încântaţi nici de faptul că administrarea parcurilor naţionale se face cu de regia de stat Romsilva, care nu pare să fi luat în considerare încă măsuri specifice de protecţie a pădurilor în zonele tampon ale sitului patrimoniului mondial UNESCO. Ecologiştii sunt de părere că exploatarea forestieră ar putea degrada integritatea unui patrimoniului mondial.

Parcurile naţionale din România acoperă 317.000 de hectare, echivalentul a 1,3% din teritoriul României. Toate pădurile incluse în Parcurile Naţionale reprezentând aproximativ 240.000 de hectare. În zonele de bază ale parcurilor naţionale româneşti  doar 120.000 ha sunt protejate cu stricteţe, însă aici sunt incluse zone mari de iarbă şi pajişti alpine.

Un singur parc naţional (Cheiul Jiu) îndeplineşte obiectivul IUCN de protecţie strictă de 75% fără intervenţii. Toate celelalte parcuri naţionale au "zone de bază" cu perimetre mai mici, multe chiar mai puţin de 50%.

Am cerut o opinie şi din partea Romsilva, în legătură cu concluziile raportului IUCN, dar până la ora publicării acestui articol nu am primit-o.

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite