Noi detalii despre explozia de la fabrica de armament din Vâlcea. „Şi dacă ar fi avut echipament de fier, nu ar fi contat“

Noi detalii despre explozia de la fabrica de armament din Vâlcea. „Şi dacă ar fi avut echipament de fier, nu ar fi contat“

Uzina Mecanică Băbeni - Vâlcea; Foto colaj enorgotech ro

Ecourile exploziei de la Uzina Mecanică Băbeni, din 18 noiembrie a.c., încă nu s-au stins. În fiecare zi apar noi detalii atât despre acest incident, cât şi despre alte lucruri necunoscute până acum legate de fabrica de armament de la Vâlcea.

Ştiri pe aceeaşi temă

În data de 18 noiembrie a.c., patru persoane au murit şi alte patru au supravieţuit deflagraţiei de la Uzina Mecanică Băbeni din Vâlcea, ce a fost provocată de procedurile de dezamorsare a mai multor mine antipersonal - deşi acestea nu apar pe lista unităţii la capitolul „Neutralizare“. 
 
Trei dintre victime au rămas cu sechele pe viaţă, iar o alta a suferit un atac de panică. Dintre acestea, una a fost transferată la Bucureşti, deoarece schije din mină i-au pătruns în ochi. O altă femeie care a suferit perforaţie de intestin a fost supusă unei intervenţii chirurgicale în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Râmnicu Vâcea. Victima, în vârstă de 52 de ani, s-a ales cu fracturi la ambele mâini şi degete amputate. 
 
După primele cercetări la faţa locului, inspectorii ITM Vâlcea au tras concluzia că nu exista o procedură de lucru pentru delaborarea tipului de mină antipersonal care a explodat. Este vorba despre un model cu care angajaţii nu au mai lucrat până la momentul producerii accidentului colectiv de muncă.
 
Pe lângă poliţişti, inspectori ITM şi procurori, la cercetări s-au deplasat inclusiv pirotehnişti şi experţi SRI. A fost adus la faţa locului chiar şi un câine special antrenat să descopere muniţie. 
 

„Acolo, se joacă cu moartea”

Uzina Mecanică din Băbeni a mai fost implicată într-un scandal mediatic în urmă cu doi ani, când în urma exploziei unui proiectil a murit un tânăr de 22 de ani. Abia acum s-a aflat că ancheta în acest caz nu a fost finalizată. Încă se aşteaptă rezultatul unei expertize a specialiştilor ISEMEX de la Petroşani.

Între timp, însă, inspectorii ITM Vâlcea au concluzionat că vina aparţine angajatului, pentru că nu a respectat procedurile de lucru. Procesul verbal a fost contestat în instanţă de către părinţii victimei, dosarul fiind pe rolul Curţii de Apel Piteşti, suspendat până la soluţionarea dosarului penal.
 
Prin comparaţie, de această dată nu s-a respectat procedura de dezamorsare a minei pentru că, aparent, nu exista una. Concluzia preliminară a anchetei penale relevă faptul că firma nu a asigurat condiţii pentru astfel de operaţiuni.
 
A mai ieşit la iveală, tot acum, că la uzina de la Băbeni, în cursul acestui an, a mai avut loc un accident de muncă. S-a întâmplat pe timpul verii: un angajat a rămas fără o mână, dar despre acest incident nu au ajuns până acum informaţii în spaţiul public. 
 
Autorităţile nu au menţionat nimic despre sistemul de supraveghere video al unităţii, care a surprins tot filmul evenimentului şi despre care se vorbeşte intens pe reţelele de socializare. 
 
În schimb, în ciuda unor voci tot mai vehemente în ultima perioadă în spaţiul public, aparţinând unor foşti angajaţi, care reclamă condiţiile grele de muncă din cadrul fabricii şi faptul că erau puşi să muncească fără dotări, autorităţile susţin că în acest caz s-a folosit echipament de lucru. „Acolo se joacă cu moartea”, a acuzat tatăl tânărului care a murit în 2019 şi care a lucrat şi el în cadrul aceleiaşi unităţi.
 
Cu toate acestea, şefa ITM Vâlcea, Livia Drugan, a precizat: „Muncitorii au avut totuşi echipament de protecţie, dar şi dacă ar fi fost de fier, la o asemenea explozie nu ar fi contat”
 

Greşeli pe bandă rulantă

Cele patru persoane care şi-au pierdut viaţa se aflau în camera de muniţie când s-a produs explozia. Este vorba despre şeful de echipă, un bărbat în vârstă de 62 de ani, alţi doi de 54 de ani şi o femeie de 52 de ani, cu toţii confecţioneri de produse pirotehnice.
 
Potrivit procedurilor, o singură persoană ar fi trebuit să fie în respectiva încăpere. În plus, demonstraţia trebuia realizată de către expertul uzinei în astfel de dezmembrări, numai că în momentul accidentului acesta nici măcar nu se afla în ţară.
 
Surse din anchetă au dezvăluit şi faptul că lotul respectiv de mine antipersonal trebuia dezamorsat până la finele anului. În atare condiţii, victimele au primit drept sarcină, în lipsa expertului, să se ocupe de situaţie. Instrucţiunile, susţin aceleaşi surse, au fost transmise verbal, de către un responsabil din cadrul uzinei. 
 
Iar angajaţii s-au conformat. Şi deşi nu se aflau la prima dezamorsare, fiind persoane cu zeci de ani de experienţă, niciunul dintre cei care şi-au pierdut viaţa nu avea pregătirea practică necesară pentru astfel de operaţiuni extreme, fiind vorba despre un soi de muniţie cu care nu se mai lucrase anterior. 
 
Astfel de mine sunt de obicei ascunse în pământ şi explodează sub presiunea unui om sau a unui autovehicul, motiv pentru care este necesar ca detonarea să se facă în mediu controlat.
 
Numai că în cazul de faţă, în lipsa unor proceduri, s-au luat decizii greşite. Şeful de echipă nu a reuşit să finalizeze demonstraţia, mai exact să scoată carcasa minei, pentru a introduce explozibilul în dispozitivul special de detonare, explică specialiştii, moment în care s-a produs deflagraţia. Dispozitivul nefiind închis, suflul exploziei a afectat şi camera specială, dar şi alte două încăperi din jur, unde se mai aflau alte patru persoane.  
 

Capitala mondială a dezamorsării bombelor, „colecţionara de fier vechi”

Majoritatea ţărilor au interzis fabricarea, folosirea sau deţinerea minelor antipersonal. În 1997 o convenţie adoptată la Oslo în Norvegia prevedea printre altele distrugerea acestui tip de muniţie, tratat semnat şi de România. Însă abia în 2004, ţara noastră a raportat că a finalizat distrugerea stocurilor proprii de mine antipersonal.
 
În fabrica de la Băbeni se dezamorsează, detonează de decenii controlat mine şi bombe, aduse în ţară prin Portul Constanţa Sud. Uzina vâlceană este considerată un fel de centru mondial pentru acest gen de activitate, ce pare extrem de profitabil, sumele vehiculate pentru dezamorsarea unui astfel de dispozitiv ajungând până la 50.000 de euro. 

State care nu au produs astfel de echipamente de război şi nu au dotări pentru dezamorsare, precum India, Mexic, Croaţia, Belgia, Germania, Austria, Polonia, apelează la serviciile Uzinei Mecanice Băbeni, implicit ale grupului Energotech din care fabrica face parte. Foştii angajaţi susţin că erau cunoscuţi drept „colecţionarii de fier vechi”.
 
După accidentul din 18 noiembrie, de la Uzina Mecanică Băbeni, anchetatorii vor fi cei care vor decide dacă în acest caz este vorba despre o culpă penală, dacă administratorii firmei au asigurat sau nu o procedură corectă de lucru şi dotările corespunzătoare pentru dezamorsarea unui număr mare de mine de război. 
 

Vă mai recomandăm şi:

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările