FOTO VIDEO Marşul Centenarului, între patriotism şi scepticism: de la balade cântate în biserică la oameni care „vor să afle doar de la ce partid suntem“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Marşul Centenarului, Caravana Unirii, Flacăra Unirii la Râmnicu Vâlcea, sub statuia lui Mircea cel Bătrân, Foto: Daciana Stoica
Marşul Centenarului, Caravana Unirii, Flacăra Unirii la Râmnicu Vâlcea, sub statuia lui Mircea cel Bătrân, Foto: Daciana Stoica

Marşul Centenarului şi Caravana Unirii au ajuns ieri, 21 iulie, şi la Râmnicu Vâlcea. Dezinteresul unora nu i-a dezarmat pe participanţii care au străbătut până acum 400 din cei 1.300 de kilometri din traseul propus: Alba Iulia - Chişinău. Versurile baladei „La moartea lui Ştefan” au răsunat într-o biserică din Râmnicu Vâlcea, în timp ce localnicii păreau interesaţi doar de culoarea politică a acţiunii.

GALERIE FOTO

Flacăra Unirii a poposit ieri şi la Râmnicu Vâlcea. Autobuzele tricolore cu expoziţia „Marea Unire de la 1918” au putut fi vizitate pe terasa din centrului oraşului Râmnicu Vâlcea pe parcursul întregii zile până târziu, la ora 22:00.

Participanţii la Marşul Centenarului au intrat pe „poarta estică” a oraşului la orele serii, după ce au poposit la Mănăstirea Fedeleşoiu. Unionişti din Bucureşti, Chişinău, Grătieşti, Piteşti, Botoşani şi alte localităţi din România şi Republica Moldova care poartă Flacăra Unirii, se află în cea de-a patra etapă a Marşului Centenar, pe traseul Sibiu - Mănăstirea Cozia - Râmnicu Vâlcea. Astăzi, 22 iulie, vor încheia una din cele 11 etape propuse, la Curtea de Argeş. 

Şi la Vâlcea au existat oameni care au fost atraşi doar de spectaculoasele autobuze, şi-au făcut poze, unii au comentat: „Uite, promovează Iaşiul!”, iar mare parte a plecat fără să vadă şi expoziţia din Caravana Unirii. 

Vâlcea

„Ca peste tot, şi aici oamenii au vrut să ştie doar de la ce partid suntem. Şi-i întrebăm şi noi de la ce partid am putea fi. Au asociat autobuzul roşu cu PSD, cel galben cu PNL, iar despre cel albastru au spus că probabil este de la PMP. Şi atunci îi întrebăm din nou de la ce partid am putea fi? Ce partid foloseşte cele trei culori? Şi de fiecare dată par tare nedumeriţi. Dar ideea este cam peste tot aceeaşi – de la ce partid suntem, nu scopul vizitei noastre!”, povesteşte ironic unul dintre participanţii la marş. 

Cât despre traseul străbătut în cea de-a patra etapă am aflat: „Drumul peste Carpaţi a fost poate cel mai periculos de până acum. Valea Oltului este foarte periculoasă pe jos. Aşa se explică de ce unii dintre colegi încă mai poartă veste reflectorizante. Treceau tirurile pe lângă noi, ne claxonau, iar pălăriile zburau într-o veselie din cauza curentului creat de viteza acestora şi dimensiuni. Dar a fost frumos”, au concluzionat participanţii. 

S-a mărşăluit indiferent de condiţiile meteo: pe ploaie, vânt sau soare şi chiar de trafic şi de pericolul la care s-au expus, pentru că pe DN 7, pe Valea Oltului, spre exemplu, sunt multe zone în care nu există refugii sau porţiuni pentru mersul pe picioare, că de trotuare nu se poate pune problema. 

   

Dacă în alte zone ale ţării au fost întâmpinaţi de autorităţi, la Râmnicu Vâlcea singura „autoritate” care le-a ieşit în cale a fost un preot din oraş care i-a invitat la Biserica „Sfântul Dumitru” şi le-a oficiat o slujbă de binecuvântare: „Şi aici părintele a avut un cuvânt foarte frumos de spus, iar noi i-am cântat: „Când a fost să moară Ştefan / La moartea lui Ştefan Vodă””, ne-a povestit Iulia Modiga, vecepreşedinte la Acţiunea 2012, cea care a organizat marşul, responsabilă pe partea de comunicare.

Am aflat că biserica a fost alături de participanţii la marş în întreaga ţară: „De la Sibiu am trecut pe Valea Oltului, pe la Turnu Roşu, unde am înnoptat la mănăstire. Apoi am trecut prin Tuţuleşti, Brezoi, am văzut că era festivalul de Blues, ne-ar fi plăcut să rămânem acolo peste noapte, dar n-am ştiut de el şi aveam programată cazarea peste noapte în altă parte. Ne-am oprit un pic şi la Mănăstirea Cozia, unde iar am fi vrut să stăm mai mult, dar eram în întârziere faţă de ce plănuisem. Toată lumea ne-a primit frumos. La Sibiu am fost întâmpinaţi de părintele Constantin Necula, care ne-a binecuvântat şi ne-a făcut o declaraţie incredibilă - „România este dincolo şi dincoace de Prut. Ce faceţi voi contează mai mult decât orice discuţie!” A fost emoţionant. Şi la Cozia am primit binecuvântarea sfinţilor părinţi. Dar ne grăbeam, căci eram aşteptaţi la Biserica din Fedeleşoiu, unde am primit de mâncare şi ne-am ostoit setea cu apă rece”, povestesc Iulia Modiga şi Elza Banu.   

În afară de preoţi, Poliţia locală a fost nelipsită de pe traseu: „Ne-or întâmpinat frumos şi la Râmnicu Vâlcea. Or vrut să vadă despre ce este vorba, ca în majoritatea oraşelor, mai întâi să vadă ei materialele, să nu fie ceva propagandă... mai ales în zonele de conflict în care am fost, prin Târgu Mureş...”, poveşte un alt participant.

I-am întrebat dacă în zonele străbătute, cum sunt cele cu etnici maghiari, spre exemplu, au întâmpinat probleme şi am aflat că: „Au venit, au vorbit, s-au uitat frumos, s-au uitat urât, treaba lor. Dar nu au existat înjurături, scuipături, bătăi. Niciodată. Toţi au înţeles. Au văzut drapelul arborat. Apoi, nimeni n-a strigat „Jos Ungaria” sau „Jos PSD”, ori oricare alt partid... ci doar: ”Basarabia este România””. 

Când vine vorba despre zonele în care patriotismul nu este doar un cuvânt din dicţionar, Elza Banu ne spune: „Cel mai fain am fost întâmpinaţi la Fărăgău, în  inima Ardealului, în judeţul Mureş. De când am intrat în comună am fost primiţi de domnul primar cu pancarte şi copii mici cu tricolorul în mânuţe. La Sighişoara a fost de asemenea frumos, la Mociu, în judeţul Cluj şi la Fedeleşoiu, la dumneavoastră. Pozele pot spune unde am fost întâmpinaţi emoţionant. Ele pot vorbi mai bine în locul nostru”.

Vâlcea

Ne-au arătat o serie de poze cu locurile în care au poposit. I-am văzut dormind pe jos în săli de clase, fără să se plângă de condiţii, ne-au spus doar că „nu avem suficiente pături la noi”, atunci când i-am întrebat de dotare. Şi au mai recunoscut, dat fiind caracterul manifestării, că şi-ar fi dorit să fie întâmpinaţi în locurile prin care trec cu mai mult entuziasm: „În unele locuri am fost ferm convinşi că ne vor aştepta ca pe Iohanis, dar de unde...”, au mai recunoscut participanţii care, modest, au mărturisit pentru „Adevărul” că nu se aşteaptă la primiri cu flori şi aplauze, ci se mulţumesc cu o bucată de pâine şi o cană cu apă rece, cu zâmbete şi căldură din partea gazdelor.  

Flacăra Unirii a fost aprinsă pe data de 1 iulie la Alba Iulia. Participanţii la Marea Adunare au dat startul Marşului Centenar în data de 2 iulie 2018. După ce reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai societăţii civile din România şi Republica Moldova au aprins Flacăra Unirii în faţa Catedralei Reîntregirii Neamului, sute de manifestanţi au pornit în marş, pe jos, spre Chişinău. De atunci, rândurile s-au rărit.

„Flacăra o predăm sub formă de ştafetă. Noi practic am împărţit marşul acesta în 11 etape, pentru că n-ar rezista nimeni să meargă 1.300 de km, deşi sunt trei persoane care se află în marş de la bun început, alţii n-au putut să-şi ia concedii atât de mult timp. Acum suntem în jur de 25 de participanţi, dar am fost şi 50 în etapa trecută, când am avut foarte mulţi copii de la Botoşani, cu vârste între 15 şi 19 ani, vreo 30, au venit cu un autocar, în etapa Sighişoara – Sibiu”, ne-a mai împărtăşit Iulia.

Flacăra Unirii va fi purtată pe o distanţă de 1.300 de km, în 11 etape, a câte cinci zile. Prima etapă a fost pe traseul Alba Iulia - Teiuş - Unirea - Turda - Cluj-Napoca -Căianu Mic. Astăzi se încheie a patra etapă deja, iar cei care doresc să se alăture marşului pot găsi mai multe amănunte pe pagina de Facebook a organizatorilor: „Semnează pentru Basarabia e România”.

Vâlcea

Despre vârsta participanţilor în cele patru etape ale Marşului Centenarului de până acum am aflat şi că: „Cel mai în vârstă om care ni s-a alăturat pe traseu avea 73 de ani şi venea dintr-o suburbie a municipiului Chişinău. Am avut o doamnă care a venit special din Strasbourg cu fiica de 12 ani şi ni s-au alăturat într-o etapă. Or să mai vină oameni din Diaspora... Am avut şi copii, în unele etape. Dar acum, cel mai tânăr participant are 16 ani. Iar cel care coordonează foarte bine marşul este cu noi de când avea 15 ani, din prima noastră campanie de strângere de semnături pentru o lege care viza drepturile cetăţenilor din Republica Moldova pe teritoriul ţării nostre. Era o declaraţie de intenţie, cumva, de unificare, aveam câteva puncte şi legate de reîntregire, dar avea în vedere şi bursele şi dobândirea cetăţeniei româneşti. Iar copilul acesta, care strângea semnături cu mine, a ajuns acum să aibă 21 de ani, este foarte brav, a intrat la o facultate a Ministerului Apărării Naţionale...”, mai povesteşte Iulia Modiga.

Astăzi, Marşul Centenarului, Caravana şi Flacăra Unirii se vor opri la Curtea de Argeş unde vor face pauză o zi, fiindcă urmează o nouă etapă: Curtea de Argeş - Câmpulung Muscel - Târgovişte: „Cât facem pauză ne odihnim, vizităm locurile...” 

Vâlcea

       

Traseul a fost conceput în funcţie de importanţa istorică a localităţilor prin care se trece şi de legătura acestora cu Marea Unire, dar şi în funcţie de ajutorul primit, pentru înnoptare, cazare şi masă.  

„Veniţi cu noi în marş, veniţi când trecem Prutul şi mai ales, pe 1 septembrie la Chişinău. Noi suntem oameni ai faptelor. Ne-am propus să strângem un milion de semnături pentru a face Unirea şi le vom strânge. E nevoie de fiecare dintre voi pentru asta. La sfârşitul anului avem alegeri parlamentare peste Prut. Trebuie să facem dreptate în Republica Moldova. Dar să nu se înşele nimeni, singura formă de a face dreptate este Unirea cu România. Nu trebuie să aşteptăm aceste alegeri şi să continuăm să ne închinăm la graniţa de la Prut. E timpul să o dăm jos şi începem cu acest marş, kilometru cu kilometru”, a declarat George Simion, preşedintele Acţiunii 2012, într-un comunicat de presă.

Manifestaţia care se derulează pe parcursul a două luni se va încheia pe 1 septembrie, la Chişinău, printr-o manifestaţie stradală de mare anvergură.

Iar mesajul pe care participanţii doresc să-l reţină românii în urma acţiunii lor este unul foarte simplu: „Întâmpinaţi-ne când ajungem la dumneavoastră. Semnaţi pentru Unire şi fiţi alături de noi în Marşul Centenarului, fizic, iar dacă nu se poate, măcar cu sufletul!”.

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite