FOTO VIDEO Cel mai frumos şi mai puţin cunoscut defileu din România - Cheile Latoriţei, Vâlcea

Între Munţii Căpăţânii şi ai Latoriţei, lângă lacul de acumulare Petrimanu, se găseşte un tărâm de vis, un loc de o sălbăticie spectaculoasă, cu peisaje care te lasă fără suflare. Considerat de cunoscători drept cel mai frumos defileu din ţară, Cheile Latoriţei îşi datorează existenţa unui afluent al râului Lotru, căruia îi poartă numele.

Pe o suprafaţă de doar 5 kilometri în munţii din judeţul Vâlcea, se află cel mai frumos defileu din România, Cheile Latoriţei. Imaginile suprinse cu drona de Mihai Popa,  postate pe YouTube, arată locuri de care majoritatea nici măcar nu a auzit. Cu ajutorul lor vă propunem să facem o incursiune pe un tărâm magic. 

Autorul spune despre sine: „Veacul mi-l fac prin urbea Sibiului, prin jurul oraşului, pe cărările patriei şi când am prilejul mai vizitez câte ceva din afara ţării”. 

Cât despre zona din Vâlcea pe care a filmat-o o caracterizează astfel: „Situate între Munţii Latoriţei şi Munţii Căpăţânii, în partea de sud a Munţilor Latoriţa şi în cea de nord a Munţilor Căpăţânii, săpate de râul Latoriţa, afluent al Lotrului, Cheile Latoriţei sunt unele dintre cele mai spectaculoase defilee din ţară. Cheile Latoriţei sunt de o rară frumuseţe, peisajul fiind unul sălbatic completat de piatră, muşchi şi multe căderi de ape”.

Accesul în zonă este facilitat de drumul care face legătura între Valea Oltului şi Transalpina – DN 7 A, care trece prin Brezoi, Valea lui Stan, Păscoaia, Brădişor, Malaia, până la Ciunget unde, în loc să se mergeţi spre Voineasa, viraţi la stânga spre cea mai mare uzină hidroenergetică de pe râurile interioare din România, iar apoi spre Cabana Petrimanu. 

În centrul localităţii Ciunget există un indicator spre Cabana Tudor, care vă va ajuta să ajungeţi la Cheile Latoriţei, pe DJ 701D. Odată ajunşi în defileu, puteţi merge mai departe şi spre lacul de acumulare Petrimanu unde există o bifurcaţie. 

Una vă duce spre lacul Galbenu, paralel cu firul apei, şi de aici spre Lacul Violeta şi izvoarele Latoriţei. Drumul vă scoate în final pe Transalpina.

Celălalt drum merge spre Peştera Muierii şi Peştera Polovragi, prin Curmătura şi Cheile Olteţului.

Cât despre drum, până la urmă sunteţi la munte, dar este practicabil. 

Filmarea începe chiar la intrarea în defileu. Cascada Verde îşi datorează numele muşchiilor şi licheniilor peste care curge apa. 

La nici 10 km de intrarea în chei, pe partea dreaptă a drumului există o cădere de apă de la 35 de metri, numită Cascada Apa Spânzurată. Potrivit cunoscătorilor, mai există în zonă şi alte cascade, cu aceeaşi denumire, mult mai spectaculoase. Dar accesul la ele este la pas, mult mai greoi. 

Lacul Galbenu este unul din cele două mari lacuri de acumulare care alimentează Lacul Vidra supranumit şi „Marea din munţi”. Aflat la 1304 m altitudine, între munţii Bălescu şi Galbenu se întinde pe 17 hectare şi are o adâncime considerabilă de 49 metri. Se află în amonte de Lacul Petrimanu. Barajul de la Galbenu are o înălţime ameţitoare de 60 metri.

Din Curmătura Olteţului, se poate ajunge pe culmile unor versanţi acoperiţi în această perioadă, până la finele lunii, de bujori de munte şi rhododendroni: Turcinul Negovanului, Boul, Nedeea ori Beleoaia.

Un alt masiv acoperit de bujori de munte în această perioadă este Fratoşteanu - Vâlcea.

„Pârâul Turcinu Mare, afluent al Latoriţei, a creat o serie de cascade spectaculoase care ating uneori şi 65 de metri înălţime. Faptul că nu sunt cunoscute se datorează traseului destul de dificil până la ele, iar ceea ce se ştie că e cascada Apa Spânzurată nu e aceasta, ea aflându-se la câteva sute de metri mai în jos pe canionul acestui pârâu, în apropierea drumului auto din Cheile Latoriţei. Însă, adevăratele cascade din seria „Apa Spânzurată” se află la nivele superioare şi gradul de spectaculozitate şi frumuseţe creşte odată cu altitudinea”, aflăm de pe site-ul „carpaţi.org”. 

Cheile Latoriţei, cel mai frumos defileu din România, potrivit cunoscătorilor (Sursa YouTube)

„Cheile Latoriţei vin cu o ofertă: privelişti cum le întâlneşti doar în filmele de aventuri pe insule pustii!”, caracterizează alt internaut zona.

Există şi aici o legendă potrivit căreia un păstor, haiduc după alţii, pe numele Lotru, iubea o tânără ciobăniţă, pe care o chema Latoriţa. Cei doi se întâlnesc după zeci de kilometri în care aleargă paralel, de o parte şi de alta a acestor munţi. Locul de întâlnire, aflat la 30 de kilometri de Brezoi şi doar 7 km de Voineasa, se numeşte „Gura Latoriţei”. Este în vestul extrem al Ţării Loviştei, chiar în inima Munţilor Meridionali.

Latoriţa a săpat în cele mai dure roci care se găsesc pe la noi: roci magmatice, gnaise, calcare şi şisturi cristaline, dar rezultatul este peste aşteptări. O lume fantastică care abundă în cascade denumite de unii „voaluri de mireasă, săritori şi jgheaburi, dar şi pereţi surplombaţi şi hornuri.  

Defileul este prins între Masivele Repezi - Părăginosu şi cele ale Târnovului, porţiunea dintre acestea fiind şi cea mai îngustă, cu ape repezi şi furioase, peste roci colţuroase unde în urmă cu şase decenii se practica plutăritul, iar printre marmitele de eroziune încă se mai ascund păstrăvi iuţi.