Soartă tragică pentru capela Dumitru Hernea, care poartă numele celui mai mare petrolist al Câmpinei. Clădirea de la 1886 este aproape o ruină

Soartă tragică pentru capela Dumitru Hernea, care poartă numele celui mai mare petrolist al Câmpinei. Clădirea de la 1886 este aproape o ruină

Capela a fost ridicată în memoria petrolistului Dumitru Hernea. FOTO campinaph.ro

În ciuda faptului că istoria capelei Hernea se confundă cu cea a exploatării petrolului la Câmpina şi este un monument de o frumuseţe încă vizibilă, clădirea istorică trăieşte vremuri de uitare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oraş cunoscut pentru exploatarea petrolului, Câmpina pare că-şi negjlijează istoria prin abandonarea unui simbol emblematic pentru specificul zonei, Capela Hernea.

Degradată de vremuri şi de oameni, frumoasa construcţie nu a beneficiat niciodată de renovare încă de la momentul construcţiei, 1886, deşi îşi leagă povestea de un om care a făcut istorie în oraş, Dumitru Hernea.

În anul 1880, un mic boier din zona Banatului, Dumitru Hernea, cumpăra de la prinţul Dimitrie Barbu Ştirbei un teren de 305 hectare pe platoul din sudul Câmpinei, cu suma de 120.000 lei în aur. Prinţul Ştirbei cumpărase partea vestică a acestei suprafeţe, în anul 1871, cu suma derizorie de 185.700 lei, de la 315 clăcaşi câmpineni, eliberaţi şi împroprietăriţi cu terenuri ale bisericii, după reforma lui Cuza, din anul 1864.

După ce a cumpărat partea de sud a Câmpinei, foarte bogată în petrol, sfătuit de bunul său prieten, inginerul Ion Gheorghiu, Hernea începe exportul petrolului din această zonă. Din nefericire, la numai cinci ani de la achiziţionarea terenului, în anul 1885, Dumitru Hernea moare, fiind unul dintre cei mai bogaţi câmpineni de la sfârşitul secolului XIX. Inginerul Gheorghiu devine tutorele celor cinci copii minori ai lui Dumitru Hernea şi ridică pe acest teren o capelă în stil baroc. La capătul altarului, în exteriorul bisericii, a fost înmormântat  Hernea, fapt consemnat şi de o inscripţie care mai există şi în prezent, „În memoria răposatului Dumitru Hernea. Familia. 1886”.

În momentul construcţiei, capela fusese ridicată în mijlocul unui parc care înconjura o zonă cu băi termale.

Zece ani mai târziu, în 1896, urmaşii lui Hernea, deveniţi între timp majori, vând întreaga suprafaţă de 305 hectare societăţii „Steaua Română” cu preţul de 5.500 lei, în aur.

Natura şi-a făcut loc prin geamurile şi acoperişul capelei. FOTO campinaph.ro

După 1948, odată cu venirea comuniştilor la putere şi odată cu naţionalizarea, şi aceste terenuri intră în proprietatea statului, iar urmaşii lui Hernea deshumează trupul înaintaşului lor şi îl duc la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

De la Primărie la Biserică şi înapoi

După cel de-Al Doilea Război Mondial, construcţia, în prezent pe Aleea Parcului din Câmpina, nu a mai fost supusă niciunei lucrări de reabilitare şi consolidare, ceea ce a dus la ruinarea sa în scurt timp. Pentru scurt timp, în perioada comunistă, capela a slujit ca atelier de pictură, după care a fost abandonată. Uitarea, intemperiile şi oamenii au desăvârşit un dezastru aproape complet.

În anul 1998, când Capela Hernea a fost concesionată Parohiei „Sfânta Treime” din Câmpina, care, la rândul ei, în toamna anului următor, o donează nou-înfiinţatei Parohii „Sf. Paraschieva şi Sf. Mc. Dimitrie” pentru a o folosi ca loc de slujire temporară, până la ridicarea noului lăcaş de cult. În data de 7 octombrie 2001 are loc târnosirea noii biserici şi întreaga activitate religioasă a parohiei se mută în biserica nouă.

Ruina pune stăpânire cu fiecare zi pe capela Hernea. FOTO campinaph.ro

În momentul preluării capelei de la administraţia locală, parohia se obliga să restaureze clădirea monument istoric şi să o introducă în circuitul turistic şi religios. Banii necesari, aproximativ 500.000 de euro, nu au fost strânşi niciodată (autorizaţia de reconstrucţie a expirat de trei ori în lipsa fondurilor), iar ruina a avansat.

În prezent, aproape în al doisprezecelea ceas, Consiliul Local Câmpina intenţionează să readucă monumentul în patrimoniul său, cu tot cu terenul aferent de 973 mp, şi să-l reabiliteze cu fonduri europene nerambursabile, urmând să-l introducă în circuitul turistic.

Vă mai recomandăm

Neştiuta poveste a Micului Trianon de la Floreşti, „bolnavul“ suferind de cancer al pietrei, infestat cu bacilul Koch

Inima Reginei Maria va fi mutată în a treia „casă de vis“ a suveranei, la Pelişor. Povestea inimii regale

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: