Nunţile regale ale monarhilor români, umbrite mereu de scandaluri. Regina Maria, despre propria petrecere de căsătorie: „Am fost dezamăgită de mine“
0
Familia Regală a României a domnit sub auspiciile crezului impus de Carol I: ”Totul pentru ţară, nimic pentru mine”, dar totuşi românilor nu li s-a oferit niciodată şansa de a asista la spectacolul nunţilor monarhice. Niciunul dintre cele patru cupluri regale ale României nu au oficiat căsătoria pe teritoriul României, alegând să organizeze aceste evenimente în Germania sau în Grecia.
Detalii despre nunţile monarhilor români au fost oferite cu zgârcenie în jurnalele celor două regine ale României, Elisabeta şi Maria şi, mai târziu, în interviurile acordate de către ultimul monarh al României, Regele Mihai.
Presa vremii a consemnat foarte puţin de exemplu despre nunta lui Carol al II-lea cu Principesa Elena, prinţesa Greciei şi a Danemarcei, fiind considerat din punct de vedere jurnalistic, un eveniment monden ratat. Publicul, avid şi atunci ca şi acum de picanterii legate de familia regală, a fost nevoit să se mulţumească doar cu texte scurte care anunţau pur şi simplu căsătoria cuplului fără alte amănunte.
În memoriile sale, Regina Maria, soţia regelui Ferdinand, consemnează scurt că nu-şi aminteşte mare lucru despre recepţia de nuntă de la castelul Sigmaringen. ”Nu-mi aduc aminte despre dejunul de gală şi aproape nici de plecarea noastră”, consemna peste ani Regina Maria în primul volum din ”Povestea vieţii mele”. Totuşi descrie pe larg nemulţumirile tinerei mirese de doar 17 ani legate de ţinuta complicată şi nepotrivită vârstei care ”nu mă punea în valoare”.
Regii României nu au avut voie să se căsătorească cu femei românce
Venirea prinţului Karl (Carol) von Hohenzollern-Sigmaringen în ţară a fost urmată la puţin timp de votarea primei Constituţii a României pe care o semnează şi o aprobă inclusiv Carol, fără să ştie că îşi va pune pecetea pe sursa unor scandaluri care aveau să umbrească peste ani imaginea familiei sale. Printre altele, Prima Constituţie a României interzicea monarhilor căsătoria cu o femeie de origine română.
Regele Carol I şi Regina Elisabeta
Când a ajuns în România, prinţul Carol nu era căsătorit. Avea doar 27 de ani şi încă depindea de sfaturile tatălui său, prinţului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen. Acesta din urmă avea să-i recomande fiului său să-şi unească destinele cu Elisabeta, principesa de Wied.
Cei doi tineri se cunoşteau de ani de zile, întâlnindu-se frecvent la evenimentele mondene din Berlin, probabil acesta este şi motivul pentru care prima întâlnire oficială dintre cei doi, respectiv cererea în căsătorie au durat foarte puţin, preţ de câteva zeci de minute. Prima întrevedere dintre cei doi a avut loc la Koln, cu puţn înainte de începerea unui concert.
”Eram foarte veselă a revedea pe tânărul prinţ, pe care-l întâlnisem foarte des la Berlin, cu opt ani înainte (…) Pe când mă îmbrăcam, Prinţul României se aunţa şi fu primit. Eram aşa de nerăbdătoare (…)”, nota viitoarea Regină a României în jurnalul său. După scurta întrevederea prinţesa Elisabeta merge în salonul mamei sale unde află că tânărul pe care atât îl aprecia îi ceruset mâna.
Eu am făcut o faţă decepţionată, dar atât de decepţionată încât mama se aştepta iar la obişnuitul <<nu>> cu care răspundeam tuturor pretendenţilor
”Eu am făcut o faţă decepţionată, dar atât de decepţionată încât mama se aştepta iar la obişnuitul <<nu>> cu care răspundeam tuturor pretendenţilor, dar am răspuns numai <<De acum?>>”. Mirarea tinerei principese avea să se transforem doar în două luni într-un răspuns afirmativ, astfel că în 15 octombrie, la Neuwied are loc logodna, urmată de un mare bal, iar o lună mai târziu, în aceeaşi localitate are loc ceremonia căsătoriei. Invitaţi au fost pe măsura evenimentului, de la membri ai familia lui Carol precum şi membrii familiei principesei de Wied şi reprezentanţi ai familiei princiare prusace şi trimişi ai monarhilor din Franţa şi Rusia şi evident reprezentanţi ai guvernului român.
De ce nu purta Carol I ciorapi din mătase direct pe piele
Ca o picanterie legată de ţinuta de gală pe care Carol I era obligat să o poarte la ceremoniile oficiale, implicit şi la nunta sa, regina Maria avea să povestească în memoriile sale despre fobiile regelui de a nu răci. Avea oroare să poarte ciorapi din mătase impuşi de protocol direct pe piele, motiv pentru care recurgea la un şiretlic. Secretul a fost aflat de Regina Maria chiar de la soţul său, Ferdinand, nepotul regelui Carol I.
”Hainele civile îi păreau foarte străine şi, îndeosebi, acest mod de-a se îmbrăca îi plictisea într-atât, încât îi spusese lui Nando (Ferdinand n.r.) că se va vedea nevoie să poarte ciorapi de lână sub cei de mătase, căci altfel era sigur că răceşte” , mărturiseşte Regina Maria în memoriile sale.
Carol I cu Elisabeta au fost căsătoriţi timp de 45 de ani. Au avut un copil, o fetiţă, care s-a născut în primul an de căsătorie, dar care avea să moară la vârsta de patru ani de scarlatină. Lipsa unui moştenitor al primului cuplu regal al României avea să aducă la tron pe nepotul lui Carol I, Ferdinand de Hohenzollern – Sigmaringen, al doilea fiu al prinţului Leopold de Hohenzollern – Sigmaringen şi al Infantei Antonia a Portugaliei.
Ferdinand acceptă tronul României după ce tatăl său şi fratele lui mai mare refuză această demnitate.
Nu cunosc amănunte; această tristă poveste s-a ţinut, pe cât s-a putut, ascunsă de mine şi cu drept cuvânt, pentru că pe acea vreme, aş fi privit-o, desigur, în chip tragic
Cel de-al doilea rege al României îşi va cunoaşte viitoarea soţie la o recepţie la castelul Wilhemshohe (lângă Cassel, Germania). Pe atunci principesa era doar o adolescentă de 15 ani care nu avea gânduri de măritiş. Doi ani mai târziu însă, după ce familiile celor doi au avut grijă ca tinerii să se tot întâlnească pe la recepţii, principesa acceptă cererea în căsătorie. Nu ştia atunci că viitorul ei soţ suferea din dragoste şi se afla într-o călătorie ”de refacere” după despărţirea de Elena Văcărescu, tânăra pentru care făcuse o pasiune, dar cu care nu se putea căsători şi pentru că era româncă, iar Constituţia nu permitea acest lucru.
”Nu cunosc amănunte; această tristă poveste s-a ţinut, pe cât s-a putut, ascunsă de mine şi cu drept cuvânt, pentru că pe acea vreme, aş fi privit-o, desigur, în chip tragic”, menţiona Regina Maria, în memoriile sale.
”N-am fost în cea mai bună formă şi am fost dezamăgită de mine însămi”
În toamna anului 1891 a fost anunţată oficial logodna celor doi tineri, pentru ca în data de 10 ianuarie 1893 să fie oficiată căsătoria dintre Marie de Edinburgh cu Ferdinand, Prinţul de Coroană al României la castelul Sigmaringen şi din nou românii de rând sunt privaţi de fastul unui asemenea eveniment. Despre nunta ei, viitoarea regină a României vorbeşte discret în memoriile sale, amintind însă cu multă sinceritate despre nefericirea momentului provocată de complicata rochie de mireasă.
Regele Ferdinand alături de Regina Maria
”Rochia mea de nuntă era de o mătase albă, groasă, fără lustru, cu mâneci umflate, bineînţeles cu foile în formă de clopot, prelungite într-o trenă. Nu-mi plăceau voalurile din dantelă. (…) purtai un voal de tul, prins într-o diademă de diamante, în care sta încolăcită ca într-un cuib o coroniţă de flori de portocali”, nota regina în jurnalul său. Ulterior, în ”Capitole târzii din viaţa mea”, Regina României scria din nou despre nunta sa, arătându-şi din nou nemulţumirea faţă de felul în care s-a prezentat la acest eveniment unic, dând vina pe tinereţe şi pe lipsa de experienţă.
”N-am fost în cea mai bună formă şi am fost dezamăgită de mine însămi. Diadema nu mi se potrivea, rochia destul de grea, din mătase albă nu mă punea în valoare iar voalul fusese prins într-un mod foarte complicat”
Cei doi miri au ascultat slujba din timpul ceremoniei de cununie în genunchi
Căsătoria dintre Ferdinand şi Maria a cuprins trei ceremonii, una civilă şi două religioase, catolice şi protestante.
”Ceremoniile se desfăşurară dimineaţa şi se încheiară cu un mare dejun de gală. Mi-aduc aminte de toate ca de un vis, un vis foarte depărtat, în care jucam un rol, şi el ca de vis”, scria regina Maria.
Cununia religioasă catolica a fost cea mai importantă şi a fost oficiată într-o biserică ce făcea parte din domeniul Sigmaringen. La această biserică, scria Maria, se ajungea prin coridoare lungi şi încâlcite. Seremonia religioasă a fost oficiată ”de preoţi mulţi, fu solemnă cu muzică cât se poate de bună”.
Mirii au ascultat rugăciunea în genunchi
Cei doi miri au avut scaunele de rugăciune în faţa altarului, despărţite de celelalte, iar cea mai mare parte din slujbă au ascultat-o în genunchi.
Cea de-a doua slujbă a fost oficiată de un preot naval într-unul dintre saloanele castelului Sigmaringen.
După nuntă, cuplul princiar a avut parte de câteva ”zile de miere”, într-un castel de vânătoare din imediata apropiere a domeniului Sigmaringen.
Spre deosebire de predecesorii lor la tron, Regale Ferdinand şi Regina Maria au avut şase copii. Primul lor copil s-a născut la numai nouă luni de la căsătoria lor, principele Carol, născut la castelul Peleş, în 1893. A urmat apoi principesa Elisabeta (1894), principesa Maria (1900), principele Nicolae (1903), principesa Ileana (1909) şi principele Mircea, născut în ianuarie 1913, dar care a fost răpus la vârsta de trei ani de febră tifoidă.
Nunta lui Carol al II-lea un eveniment monden ratat de gazetarii vremii
Cel de-al treilea Rega al României, Carol al II-lea avea să stârenească cele mai mari controverse la Curtea Regală şi ample discuţii în rândul supuşilor. Noncoformist, Carol al II-lea a avut trei căsătorii. Prima, oficiată la Odesa în august 1918, cu Ioana Maria Valentina Lambrino, căsătorie care a fost anulată câteva luni mai târziu printr-o decizie a Tribunalului Ilfov. A fost considerată o căsătorie morganatică, dat find că soţia lui Carol al II-lea era dintr-o altă categorie socială.
Nunta Prinţului de Coroană al României, Carol, cu Elena, Prinţesă a Greciei FOTO ”Capitole târzii din viaţa Mea. Memorii redescoperite”, autor Diana Mandache
Cea de-a doua căsătorie a regeleui Carol al II-lea a avut loc în Grecia, cu prinţesa Elena a Greciei şi Danemarcei, în data de 10 martie 1921. Căsnicia lor nu a fost un succes, dar a rezistat până în anul 1947 când Carol al II-lea renunţă la tron şi se căsătoreşte cu cea de-a treia soţie a sa, Elena Lupescu. Nunta are loc în Brazilia, la Rio de Janeiro, iar cei doi nu au avut copii. Singurul copil al lui Carol al II-lea, recunoscut oficial de Casa Regală, este Mihai, cel de-al patrulea şi ultimul Rege al României.
Nunta regelui Mihai cu regina Ana, în lipsa părinţilor miresei
Regele Mihai şi-a cunoscut viitoarea soţie imediat după ce a abdicat. S-au cunoscut pentru prima oară în Londra în 1947, cu ocazia căsătoriei principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh. Căsătoria dintre Regele Mihai şi pricipesa Ana a fost şi ea umbrită de imposobilitatea ca familia celor doi să le fie alături la marele eveniment.
Preţul acestei acceptări a fost destul de mare: familia ei n-a avut dreptul să vină la nuntă, nici tatăl, nici mama, nici fraţii ei.
”În 1948, legile catolice în privinţa căsătoriei cu ortodocşi erau foarte stricte. Catolicii insistau ca urmaşii născuţi dintr-o familie în care unul ţinea de Biserica din Roma să fie botezaţi catolici. Or la noi în Constituţie era prevăzut ca urmaşii să fie tiţi ortodocşi. (…) Regina şi-a dat seama de încurcătura în care ne aflam (…) O întreagă comedie. Viitoarea mea soacră împreună cu mama s-au dus la Vatican ca să încerce ceva. Deşi acest contact cu Vaticanul n-a dat niciun rezultat. Principesa Ana a acceptat condiţiile impuse de Constituţia României. Preţul acestei acceptări a fost destul de mare: familia ei n-a avut dreptul să vină la nuntă, nici tatăl, nici mama, nici fraţii ei. Din partea familiei, în locul părinţilor, din Danemarca a venit un unchi al Principesei, un protestant fără prejudecăţi”, declara Regele Mihai, într-un interviu acordat lui Mircea Ciobanu.
Aşadar, însoţit doar de regina Elena, tânărul cuplu ia avionul şi se îndreaptă spre Atena unde primise găzduire din partea Regelui Paul. Regele Mihai descrie în acelaşi interviu că, la coborârea din avion, pe aeroportul din Atena, Regele Paul le-a oferit oasepţilor săi o primire de gală care a provocat nemulţumirea celorlalţi pasageri din avion, obligaţi să mai zăbovească pentru o perioadă în aeronavă.
Întâmpinarea cuplului pe aeroportul din Atena, descrisă de un jurnalist american drept un ”spectacol de marionete”
”Aveam să aflu că în acelaşi avion călătorise şi un ziarist american, corespondent al ziarului mi se pare <<Herald Tribune>> sau al altuia, n-are importanţă. S-a uitat pe hubloul avionului, a văzut primirea ce mi s-a făcut şi a înţeles de ce a fost nevoie să mai rămână un timp în avion. Asa încât, s-a simţit dator să scrie că la Atena a fost obligat să stea mai multe decât se cuvine în avion din cauza unui spectacol de marionete ce se defăşura pe aeroport”, a povestit regale Mihai în interviul pentru Mihai Ciobanu.
La căsătoria cuplului, care a avut loc în Atena, în 10 iunie 1948, a particiapt întreg guvernul Greciei, iar după oficierea ceremoniei, regale Mihai şi soţia lui au rămas două săptămâni la Atenta după care s-au reîntors în Elveţia. A fost cuplul regal cu cea mai lungă căsătorie, 69 de ani. Regele Mihai şi Regina Ana au avut cinci fete, iar cea mai mare dintre ele, principesa Margareta este în prezent custodele Coroanei.
Ultima căsătorie ”de sânge albastru” va avea loc la finalul lunii septembrie, la Sinaia
Istoria Familiei Regale a României a trecut prin scandaluri, atent mascate, chiar şi în anii 2000. Nicholas Michael de Roumanie Medforth-Mills, nepotul Regelui Mihai, a fost numit în 2007 successor şi viitor şef al familiei regale. La împlinirea vârstei de 25 de ani, Nicolas Medforth-Mills a primit titlul de “Alteţa Regala, Principe al României” , iar românii credeau că vor avea din nou un rege, chiar şi onorific. În anul 2015, însă, i-au fost retrase titlul şi calificativul şi a fost exclus din linia de succesiune la tronul României.
Fostul principe Nicolae urmează să se căsătorească, în data de 30 septembrie, la Sinaia, cu Alina Binder. Familia Regală a României nu a confirmat prezenţa la oficierea căsătoriei. Nunta de la Sinaia, chiar dacă umbrită de incertitudinea prezenţei Custodelui Coroanei, face un arc peste timp şi uneşte ultima nuntă de sânge albastru care a avut la la Peleş, între principesa Ileana, fiica Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, şi arhiducele Anton de Habsburg. Ultima nuntă monarhică din România a avut loc în data de 26 iulie 1931.
Se încarcă comentariile...
