Povestea dureroasă a lui Constantin Dinu Brătianu, fost ministru în patru guverne îngropat de comunişti fără nume şi cruce

Povestea dureroasă a lui Constantin
Dinu Brătianu, fost ministru în patru guverne îngropat de
comunişti fără nume şi cruce

Constantin Dinu Brătianu a fost închis la 84 de ani FOTO: memorialulsighet.ro

Un strălucit reprezentant al familiei Brătienilor, Constantin Dinu Brătianu, a avut o carieră impresionantă, fiind printre altele deputat timp de 28 de ani şi ministru în patru guverne. Finalul însă a fost unul tragic: a fost arestat la 84 de ani şi trimis la Sighet, unde a încetat din viaţă după doar trei luni, pe 20 august 1950.

Fiu al lui Ion C. Brătianu şi frate mai mic al lui Ionel Brătianu, Dinu Brătianu s-a născut în 1866 la Florica, reşedinţa Brătienilor, la câţiva kilometri de Piteşti.

”După susţinerea cu success a examenului de bacalaureat, Constantin Dinu Brătianu se înscrie şi urmează cursurile şcolii de Poduri şi Şosele din Bucureşti. Îşi va continua pregătirea în domeniul ştiinţelor exacte – potrivit dorinţei tatălui său, de altfel ca şi cei doi fraţi, Ionel şi Vintilă – la Paris, unde frecventează şi absolvă Şcoala Superioară de Mine. În 1890 a primit o interesantă şi tentantă ofertă din partea inginerilor Anghel Saligny şi George Duca pentru a lucra pe şantierul marelui pod ce se construia între Feteşti şi Cernavodă. Reîntors în ţară, lucrează la coordonarea lucrărilor de exploatare a zacamintelor petroliere de la Solonţ, localitate în judetul Bacău. Ia parte la instalarea primelor sonde de la Moineşti şi la construcţia căii ferate care se monta pe Valea Tarcăului. În domeniul feroviar va fi unul dintre constructorii podurilor de cale ferată amplasate între localitatile Barboşi şi Brăila”, ne-a declarat profesorul de istorie Constantin Moraru.

A studiat ingineria la Şcoala Politehnică din Bucureşti şi apoi la Institutul de Mine din Paris. Între 1910 şi 1938 a fost în mod permanent deputat în parlament din partea Partidului Liberal, iar în 1933 a fost ca Ministru de Finanţe. În 1934 a fost ales preşedinte al Partidului Naţional-Liberal.

După cum spune profesorul de istorie Constantin Moraru, ”În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Dinu Brătianu a trimis alături de Iuliu Maniu mai multe memorii mareşalului Ion Antonescu, condamnând ferm trecerea României dincolo se frontierele sale interbelice, în cadrul războiului împotriva Uniunii Sovietice. Dinu Brătianu a luat parte la negocierile regelui Mihai cu partidele politice pentru răsturnarea lui Ion Antonescu”.

După lovitura de stat de la 23 august 1944, Dinu Brătianu a fost reprezentant în guvern al Partidului Naţional Liberal (PNL) ca ministru de stat, deţinând următoarele funcţii: Ministru Secretar de Stat în guvernul Sănătescu (23 august 1944 - 4 noiembrie 1944); Ministrul Producţiei de Război în guvernul Sănătescu (4 noiembrie 1944 - 6 decembrie 1944); Ministrul Producţiei de Război în guvernul Rădescu (6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945).

Din păcate, după instaurarea dictaturii comuniste, Constantin Dinu Brătianu a avut domiciliu forţat, pentru ca în 1950 - la vârsta de 84 de ani - să fie arestat şi deţinut fără vreo judecată. În noaptea de 5 spre 6 mai 1950, Constantin Dinu Brătianu a fost închis la Sighet. După trei luni, pe 20 august 1950, s-a stins din viaţă la Sighet în celula nr. 12. A fost îngropat în Cimitirul Săracilor de la marginea oraşului Sighet, într-un mormânt fără cruce şi fără nume.

În toamna anului 1971, osemintele sale au fost reînhumate într-o nişă din peretele interior al capelei mausoleu a Bisericii de la Florica.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: