O româncă a câştigat procesul cu cei care au vorbit urât despre ea pe Facebook: preţul postărilor denigratoare

O româncă a câştigat procesul cu cei care au vorbit urât despre ea pe Facebook: preţul postărilor denigratoare

FOTO olhardigital.uol.com.br

O instanţă din România a obligat patru persoane reclamate de o femeie că au distribuit pe Facebook poze cu ea şi copilul său, însoţite de mesaje denigratoare, să şteargă fotografiile şi să-i plătească acesteia daune morale pentru atingerea onoarei şi demnităţii acesteia. Este vorba de o sentinţă civilă pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus, în ianuarie 2017, într-o speţă în care reclamaţii sunt chiar fostele rude ale femeii.

Ştiri pe aceeaşi temă

După ce femeia s-a despărţit de soţ, fratele şi surorile bărbatului au început să posteze, pe paginile lor de Facebook, fără să-i ceară acordul, poze cu ea şi fiul său, precum şi comentarii cu atac defăimător la imaginea, reputaţia şi demnitatea sa şi a familiei sale – sora şi mama reclamantei. Femeia i-a dat în judecată pe cei patru (NR, BIA, NG şi IF), solicitând instanţei să dispună: obligarea acestora la plata despăgubirilor morale în sumă de 3.000 lei fiecare, obligarea de a nu îi mai folosi şi distribui imaginea şi fotografiile cu ea şi fiul ei, care este minor, pe facebook sau alte site-uri de socializare şi obligarea de a şterge toate fotografiile cu ea, fiul ei şi sora sa, postările defăimătoare, ofensatoare făcute la adresa ei şi a familiei sale, de pe Facebook.

Instanţa amintită a reţinut că “Reclamanta a fost căsătorită cu fratele pârâţilor, divorţând din cauza neînţelegerilor apărute între ei. Anterior divorţului, în timpul acestuia, cât şi ulterior, între părţi au apărut tensiuni, pe acest fond, pârâţii manifestând un comportament negativ faţă de reclamantă. Aceştia nu s-au limitat la a-şi exprima nemulţumirea şi criticile la adresa acesteia într-un mod decent şi privat, ci au recurs şi la postarea pe reţeaua de socializare facebook - spaţiu public - a unor poze, dar şi mesaje şi afirmaţii despre profilul moral al reclamantei şi al rudelor acesteia. Aşa cum reiese din înscrisurile depuse de reclamantă în probaţiune, în respectivele postări, se face vorbire despre faptul că reclamanta ar avea relaţii intime cu diferite persoane, inclusiv cu bărbaţi căsătoriţi, sau chiar cu alte femei, că la fel procedează mama şi sora acesteia, insinuându-se inclusiv faptul că reclamanta s-ar prostitua, că ar fi alcoolică, având nevoie de tratament în acest sens etc, fiind folosit un limbaj urât, vulgar dar şi ameninţător la adresa reclamantei. De asemenea, au fost postate poze ale reclamantei, ale acesteia împreună cu rudele sau prietenii ei, fiind însoţite de comentarii în aceeaşi manieră defăimătoare”.
 
În acest dosar, pârâţii au recunoscut că au postat pe reţeaua de socializare Facebook anumite comentarii privind-o pe reclamantă, însă au spus că doar în timpul divorţului dintre reclamantă şi fratele lor, nu şi ulterior divorţului. 
 
"Afirmaţiile au fost contrazise din datele menţionate în înscrisurile depuse de reclamantă în probaţiune - extras de pe paginile de facebook a pârâţilor. Din disp. art. 72 Cod Civil reiese că orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prev. la art.75 (atingeri permise de lege, convenţie sau pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte, exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă)”, explică, pentru “Adevărul”, avocatul Raluca Cîrstea (Legal Land).
   Când este interzisă distribuirea de poze pe reţelele de socializare. Povestea unei românce care a câştigat procesul cu cei care au distribuit poze cu ea şi fiul său
Avocatul Raluca CÎrstea
 
"Libertatea fiecărui individ îşi regăseşte limita în punctul în care începe libertatea celuilalt"
 
Avocatul spune că, în plus, potrivit art. 73 Cod Civil, în principiu este interzisă fotografierea unui individ fără acordul prealabil al acestuia - sau distribuirea pozei respective, inclusiv pe reţelele de socializare, orice persoană având dreptul la propria imagine, în exercitarea acestui drept persoana putând să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.
 
“Mai mult, prin Decizia nr.1576/2011 Curtea Constituţională a statuat că demnitatea umană este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare ce impune fiecărui membru al societăţii un comportament de respect şi protecţie a celorlalţi indivizi şi interzicerea oricărei atitudini umilitoare sau degradante la adresa omului. Libertatea fiecărui individ îşi regăseşte limita în punctul în care începe libertatea celuilalt. În Codul Civil se arată că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”, mai spune avocatul Raluca Cîrstea.
 
Un alt articol din Codul Civil statuează că cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. 
 
“Acelaşi principiu, este reluat şi în art. 1357 şi în următoarele din Codul Civil, care reglementează expres răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, astfel că antrenarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie presupune întrunirea cumulativă a unor condiţii generale, şi anume: existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa culpei şi existenţa capacităţii delictuale a celui ce a săvârşit fapta ilicită. În procesul la care facem referire, s-a constată că toate condiţiile cumulative necesare pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâţilor sunt îndeplinite” mai spune avocatul.
 
Atingerea onoarei şi demnităţii
 
Femeia a câştigat procesul cu rudele soţului, chiar dacă despăgubirile stabilite de instanţă au fost ceva mai mici decât cele cerute de reclamantă.
 
“Afirmaţiile pârâţilor de pe Facebook cu privire la viaţa privată şi moralitatea reclamantei, cuvintele urâte, vulgare, jignitoare, folosite de pârâţi în postările lor cu privire la reclamantă sau care au însoţit pozele publicate de ei cu reclamanta, sunt toate de natură să aducă  acesteia, lezând reclamantei dreptul la imagine, protejat atât de Constituţie (art.30 al.6,7) cât şi de Codul civil, aspecte faţă de care instanţa va admite în parte acţiunea reclamantei şi va acorda acesteia o despăgubire morală – dreptul la imagine fiind un drept nepatrimonial - în acord cu consecinţele faptei prejudiciabile, contextul în care aceasta a fost săvârşită, calitatea părţilor, urmând să oblige pârâţii să plătească reclamantei, suma de câte 2.000 lei fiecare cu titlu de daune morale”, au concluzionat magistraţii Judecătoriei Vişeu de Sus (Sentinţa civilă nr. 97 din 18 ianuarie 2017, www.rolii.ro). 
 
În plus, instanţa i-a obligat pe pârâţi să şteargă de pe paginile lor de facebook toate fotografiile cu reclamanta şi rudele ei, “precum şi toate postările defăimătoare făcute în legătură cu reclamanta şi rudele acesteia, fiind obligaţi şi ca, pe viitor, să nu mai posteze fotografii cu reclamanta şi rudele acesteia şi nici comentarii jignitoare, defăimătoare la adresa acesteia”, după cum se arată în sentinţa amintită. Decizia nu este însă definitivă, apelul pârâţilor fiind în curs de judecare.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările