Genialul artist Emil Ivănescu Millan, pictorul puţin cunoscut care a restaurat zeci de biserici din România

Emil Ivănescu Millan FOTO: jurnaluldearges.ro

Fost student al marelui Costin Petrescu, Emil Ivănescu Millan a restaurat sau pictat zeci de biserici din toată ţara. Artistul a fost un geniu precoce: la doar 15 ani realiza 12 copii ale portretelor foştilor episcopi de Argeş.

Emil Ivănescu Millan s-a născut pe 15 februarie 1910 la Curtea de Argeş, într-o familie modestă a zugravului de troiţe bisericeşti Gheorghe Ivănescu şi a soţiei sale, Maria. Emil Ivănescu Millan a manifestat o înclinaţie aparte pentru pictură încă de mic, moştenind talentul tatălui său. În 1925, la doar 15 ani, la comanda episcopului Argeşului, Nichita Duma, surprins evident de calităţile de portretist ale absolventului Şcolii de artă şi meserii din Curtea de Argeş, Emil Ivănescu a realizat copii ale portretelor celor 12 foşti ierarhi ai episcopiei, uimind multă lume cu arta sa.

În 1927, beneficiind de o ucenicie pe lângă pictorul Dumitru Norocea, principalul restaurator al celebrelor picturi murale din Biserica ”Sf. Nicolae Domnesc” din oraşul natal, Ivănescu a fost remarcat şi angajat, la Bucureşti, de către pictorul Iosif Keber, specialist de nivel european în pictura ”al fresco"” (pe tencuială umedă).

Împreună cu Iosif Keber şi fiul acestuia, Adrian Keber, Emil Ivănescu Millan a realizat ansamblurile de pictură murală de la bisericile: Popa Chiţu, Spirea Veche, Delea Nouă, Delea Veche, Precupeţii Vechi, Sf. Elefterie Vechi, Catedrala ortodoxă din Caracal, bisericile ortodoxe Sf. Arhangheli şi Sf. Ioan din Craiova, din Săcele Băi, Novaci-Gorj şi Catedrala Sf. Dimitrie din Craiova. A urmat între 1935-1940, cursurile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, secţia Artă decorativă, avându-l profesor printre alţii pe marele Costin Petrescu. Între 1936 şi 1950, Ivănescu a realizat picturile murale la zeci de biserici din Mureş, Dâmboviţa, Hunedoara, Mehedinţi, Bucureşti, Argeş şi Olt. Tot Ivănescu a restaurat picturile murale a şase biserici ortodoxe incluse pe lista monumentelor de arhitectură ecleziastică: Sf. Apostoli Bucureşti, Vâlsăneşti-Argeş, Tătărăi-Olt, Deagu de Sus-Argeş, Recea de Jos-Argeş şi Corbeni-Argeş

A participat la realizarea marii fresce de la Ateneul Român

Emil Ivănescu Millan a colaborat împreună cu mai mulţi studenţi, la solicitarea marelui profesor de artă decorativă Costin Petrescu, la realizarea fascinantei opere a acestuia, ”Marea fresca a neamului” de la Ateneul Român, precum şi la efectuarea lucrărilor de decoraţie murală a Palatului Regal din Bucureşti şi la executarea picturii parietale a Bisericii ”Mihai Vodă” din Capitală.

La începutul anului 1940, a fost mobilizat în armată, fiind repartizat la Regimentul 1 Călăraşi din Craiova, unde execută, la solicitarea comandantului unităţii, tabloul ”Călăreţ în salt”, apreciat de comanditar, prin ordin de zi pe unitate, ca ”relevând un talent excepţional”. Nu întâmplător, în luna februarie, este transferat la Marele Stat Major al Armatei, unde realizează ampla compoziţie de artă plastică ”Înfrângerea lui Carol d'Anjou la Posada”, receptată elogios de către conducătorii Armatei Române. În martie 1943, Ivănescu Millan devine membru al Corpului Artiştilor Plastici din România.

După decesul soţiei, Maria, survenit în noiembrie 1944, părăseşte capitala, stabilindu-se în Curtea de Argeş. În perioada 1948-1953, Ivănescu este angajat ca pictor scenograf de decor şi costume al Teatrului muncitoresc din Piteşti (devenit Teatrul ”Alexandru Davila”), contribuind efectiv la punerea în scenă a mai multor piese. Între 1965 şi 1968, în calitate de profesor de desen la Casa Pionierilor din Curtea de Argeş, descoperă tinere talente care vor confirma prin lucrările lor de artă plastică prezentate în expoziţii organizate pe plan zonal sau naţional.

La 22 decembrie 1972, pictorul Emil Ivănescu Millan se stinge din viaţă la numai 62 de ani, în casa familială din apropierea vestitelor ruine ale Bisericii Sân Nicoara din Curtea de Argeş.