Proiect inedit pe Muntele Ucigaş, la Lacul Roşu. Ce găsesc turiştii în refugiul panoramic de pe stânci FOTO
0
Un punct de lectură a fost amenajat pe Muntele Ucigaş, unul dintre cei care străjuie Lacul Roşu, iniţiativa având rolul de a diversifica oferta turistică
Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş, altfel spus zona
celebrului defileu şi Lacul Roşu, constituie una dintre cele mai mari atracţii din judeţele Neamţ şi Harghita, an de an fiind un „magnet“ pentru, fără a exagera, sute de mii de persoane. Iar de ceva vreme, ofertele pentru a-i convinge pe turişti sau pe pasionaţii de drumeţii montane să vină sau să revină aici s-au diversificat.
Printre ultimele de acest gen se află refugiile panoramice de laPiatra Poienii şi de pe Muntele Ucigaş. Au fost construite cueforturi considerabile, fiind nevoie şi de utilizarea elicopterelor pentru transportul materialelor, la altitudini de peste 1.000 de metri, pe stânci, de unde natura oferă privelişti neasemuite din arealul Cheilor Bicazului şi lacul Roşu.
Au fost date în folosinţă învara anului trecut, dar le-a fost dată şi o altă utilitate decât cea de refugii montane şi de observaţie, în ele fiind amenajate puncte de lectură. Este vorba despre un proiect al Asociaţiei EduCaB în Munţi, care urmăreşte crearea unor colţuri de lectură în cât mai multe cabane din Carpaţi, cu sprijinul National Geographic Magazine Romania, Decât o Revistă, Descoperă Himalaya şi al unor biblioteci judeţene.
Şi aşa se face că pe 6 noiembrie anul trecut, era dat în folosinţă punctul de la cabina panoramică de pe Muntele Ucigaş. Era al unsprezecelea de acest fel din ţară şi al doilea din Harghita. Atunci, pe o ceaţă sâcâitoare şi extrem de rece, dar care a dispărut după orele prânzului, o echipă de voluntari şi bibliotecari din Miercurea Ciuc şi Gheorgheni au urcat pe munte, având în rucsacuri cărţi şi reviste.
FOTO Facebook RomaniaEducab
„Ne-am gândit la proză scurtă, la descrieri de călătorie, reviste de drumeţie, nu ceva lung şi solicitant.
Concret, nu cred că cineva urcă pe munte să citească, ci dacă a urcat pe munte şi găseşte ceva să răsfoiască acolo, e un plus şi ceva inedit“, declara Bedo Melinda, şef serviciu la Biblioteca Judeţeană „Kájoni János“ din Miercurea Ciuc.
Demersul a fost sprijinit de Asociaţia „Gyilkosto Adventure“ şi Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş. România EduCaB e o platformă naţională, inter-instituţională, inter-disciplinară lansată în 2015, scopul fiind creşterea capacităţilor bibliotecilor de a răspunde nevoilor locale, catalizând resurse educaţionale pentru activarea unor mecanisme de dezvoltare în comunităţi.
„Istoria“ cabinelor panoramice
„EduCaBinMunţi s-a îmbogăţit cu al 11-lea loc de citit, într-un spaţiu special, Cabina Panoramică Piatra Ghilcoş. Dacă vizitaţi zona şi mergeţi să vă încărcaţi de frumosul şi energia locului, ne-ar face plăcere să aflăm părerea voastră legată de mini-biblioteca montană şi, desigur, să duceţi povestea mai departe, cu cărţi şi reviste pe care să le poată accesa orice vizitator“, a transmis România EduCaB.
Asociaţia a mulţumit şi celor care au participat: Corina Matei (grafică), Gyilkosto Adventure Association, Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş, Decât o Revistă şi National Geographic.
FOTO Facebook RomaniaEducab
Alte astfel de mini-biblioteci tematice mai sunt la renumite cabane de pe crestele Carpaţilor: Negoiu
(Făgăraş), Mălăieşti (Bucegi), Cuca (Iezer-Păpuşa), Dochia (Ceahlău), Genţiana (Retezat), etc. Cele două refugii panoramice amplasate pe Muntele Ucigaş şi la Piatra Poienii, au fost date în
folosinţă în vara anului trecut şi au devenit puncte de atracţie în zonă. Au fost realizate în cadrul unui proiect al Asociaţiei „Gyilkosto Adventure“ Gheorgheni, împreună cu Serviciul Salvamont Salvaspeo al CJ Harghita, Parcul Cheile Bicazului - Hăşmaş.
Cabinele sunt situate la altitudini de 1.100, respectiv 1.200 de metri. Din refugiul de la Piatra Poienii se vedea o parte din Cheile Bicazului şi, în faţă, Piatra Altarului, cel mai semeţ pisc din defileu. Din partea laterală se vede Suhardul Mic şi partea care duce spre staţiunea Lacu Roşu. Iar la cabina panoramică de pe Muntele Uncigaş, turistului i se dezvăluie Lacul Roşu şi Hăşmaşul.
Refugiile montane au fost construite din lemn şi aluminiu, din mai multe module, ca să fie mai uşor de transportat şi montat. Pe stânci au fost ancoraţi stâlpi, pe care s-a montat o platformă de lemn, baza construcţiei, după care modulele, aduse cu elicopterul, au fost asamblate, cu ajutorul a 30 de persoane, majoritatea voluntari Salvamont. Finanţarea iniţiativei a fost asigurată cu bani europeni, printr-o fundaţie din Ungaria, dar şi cu sprijinul unor societăţi comerciale locale şi din bugetul judeţului.
FOTO Facebook RomaniaEducab
Sunt repere ale unor trasee care dezvăluie unicitatea arealului, priveliştile fiind extraordinare, turiştii putându-le admira prin ferestre şi telescoape. „Punctele de belvedere sunt foarte populare în rândul vizitatorilor şi ne-am gândit să amenajăm aceste cabine pentru ca turiştii să poată sta mai mult, pentru cei care doresc să se uite la un apus, un răsărit, să poată petrece un timp mai îndelungat, chiar o noapte“, a declarat, pentru Agerpres, Simon Laszlo, preşedintele Asociaţiei „Gyilkosto Adventure“.
Cele două refugii sunt unice în România
Construcţiile aveau un rol triplu, puncte de belvedere, cabină pentru pasionaţii de fotografii şi refugiu montan, dar de la sfârşitul anului trecut, în ele se poate şi citi, graţie proiectului ce a vizat înfiinţarea
punctelor de lectură. Fekete Örs, şeful Serviciului Salvamont Salvaspeo, a povestit că amplasarea lor a însemnat o muncă extraordinar de periculoasă şi de grea, la prima încercare intervenţia elicopterului fiind anulată din cauza vântului:
FOTO Facebook RomaniaEducab
„Aceste cabine sunt din mai multe module, care trebuiau puse la punct fix. A fost extrem de greu de executat şi extrem de periculos, pentru că erai la peste 200 metri de pământ şi în fiecare clipă putea
doborî pe cineva. (...) A fost exact ca în filme. Să facem ceva în premieră în ţară asta este pur şi simplu extraordinar. E ceva nemaipomenit de frumos. Aceste refugii sunt unice în România, mai fiind doar patru de acest fel în Europa“.
Hegyi Barna, directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş, a explicat că pe traseele turistice unde se află aceste cabane sunt şi vor mai fi amplasate mai multe panouri, în care se dau detalii despre unicitatea zonei, informaţii despre geologie, geomorfologie, flora şi fauna zonei. Se speră ca toate acestea să ducă la creşterea numărului de turişti pe aceste trasee educative. Proiectul derulat de Asociaţia „Gyilkosto Adventure“ din Gheorgheni mai include realizarea unui pod suspendat peste pârâul Bicăjel şi amenajarea unui punct de belvedere pe traseul care înconjoară staţiunea Lacul Roşu, în locul numit Balconul de Piatră.
Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş este situat în judeţele Harghita şi Neamţ, are o suprafaţă de 7.100 de hectare, 6.557 fiind împădurite. 5.123 de hectare se află în zone de protecţie strictă sau integrală. Adăposteşte păsări şi plante rare, în acest areal este unul dintre puţinele lacuri de baraj natural din Europa Centrală şi de Est, plus impozantul defileu de calcar.
Legendele Muntelui Ucigaş
Lacul Roşu este al doilea lac de baraj natural din România, fiindîntrecut ca suprafaţă de mult mai „tânărul“ Cuiejdel, aflat pe teritoriul comunei Gârcina, judeţul Neamţ. Acumularea dinHarghita s-a format după alunecarea unei părţi a Muntelui Ghilcoş,căruia i se mai zice şi Muntele Ucigaş, ca urmare a cutremuruluidin 11 ianuarie 1838. Seismul a mai avut o replică şi în luna februarie a acelui an, când iar s-au dislocat bucăţi imense de strânci de pe versanţi.
FOTO Facebook RomaniaEducab
Odată cu căderea acestora, valea unui pârâu a fost închisă, iar pădurea a fost inundată. Şi în prezent se mai văd trunchiurile de copaci care se iţesc din apa roşiatică, culoare care a fost dată de argilă. Lacul are circa 11 hectare şi o adâncime maximă de aproximativ 10 metri, iar formarea lui a dus şi la apariţia unor legende. În una dintre ele se arată că în zonătrăiau o fată săracă, adoptată din milă de o bătrână şi un băiat foarte bogat, singur la părinţi.
Cei doi s-au îndrăgostiti, dar părinţiiflăcăului nu au fost de acord cu căsătoria. Aşa că tinerii au decis să fugă în lume, iar părinţii băiatului au înnebunit de furie, blestemând-o pe fată. În drumul lor spre munte, tinerii au fost prinşi de o furtună şi s-au adăpostit la poalele masivului, dar ostâncă imensă s-a prăvălit la vale şi i-a ucis pe loc. Se spune că sângele celor doi s-a scurs în lac şi de aceea are culoarea roşie.
Lacul Roşu s-a format în anul 1838. FOTO Pinterest.ro
O altă legendă, şi ea cu final tragică, are ca temă tot o poveste de iubire. O fată extrem de frumoasă pe nume Eszter s-a îndrăgostit de un băiat pe care l-a întâlnit la un târg. Cei doi au decis să se
căsătorească, dar tânărul a fost luat în armată. Tristă, Eszter mergea zilnic la izvorul de lângă lac să ia apă şi plângea de dorul flăcăului. Într-o zi, a fost văzută de un tâlhar, care i-a promis bogăţii lume dacă se va mărita cu el.
A fost refuzat, dar lotrul a încercat că o forţeze să îi devină soţie. Se spune că Eszter a cerut ajutorul munţilor ca să scape şi imediat s-a pornit o furtună, cei doi fiind îngropaţi sub stânci. Într-o altă poveste a locului se relatează că în zonă a fost o strână, iar în timpul unei mari furtuni ciobanii au
vrut să se adăposteacă sub Muntele Ucigaş, dar au sfârşit îngropaţi sub stânci, cu tot cu oi.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Cum s-a ales praful de domeniul schiabil din Neamţ. 14 milioane de euro s-au dus pe apa sâmbetei
Neasemuitele frumuseţi ale unei minuni naturale, masivul Ceahlău, surprinse într-o emisiune de timbre
Se încarcă comentariile...
