Ziua porţilor deschise în Cetatea dacică Costeşti, organizată de arheologi şi arhitecţi
0Cetatea dacică Costeşti din Munţii Orăştiei îşi deschide porţile pentru turiştii şi pasionaţii de arheologie, care îşi doresc să afle mai multe informaţii de la specialişti despre situl UNESCO.
Participanţii la prima şcoală de vară de arhitectură şi arheologie organizată la Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei îi invită pe turişti, sâmbătă, 17 iulie, începând cu ora 10, la Ziua porţilor deschise în cetatea dacică Costeşti-Cetăţuie, din Munţii Orăştiei, informează Institutul Naţional al Patrimoniului.
A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România
Tenebrele cetăţilor dacice, dezvăluite de Vladimir Brilinsky, omul care a găsit matriţa unică în lume
Programul cuprinde vizite ghidate în sit, prezentarea rezultatelor cercetărilor arheologice, ale documentării de arhitectură şi ale intervenţiilor de întreţinere şi conservare primară a zidurilor antice, desfăşurate în cadrul şcolii de vară. Va avea loc şi o expoziţie a propunerilor de prezentare şi interpretare a sitului arheologic, formulate de participanţii la şcoala de vară.
„Vă vor fi gazde şi ghizi studenţii care pe parcursul a două săptămâni au luat contact cu problemele şi temele specifice ale cercetării şi protejării monumentelor arheologice, într-o abordare aplicată, interdisciplinară. Alături de studenţi vor fi prezenţi îndrumătorii – arheologi, arhitecţi, restauratori – care au coordonat modulele de specialitate ale şcolii de vară”, a informat Institutul Naţional al Patrimoniului.
Şcoala de vară „ArheoArhitectura” este un program educaţional dedicat studenţilor de la facultăţile de istorie-arheologie şi arhitectură, desfăşurat în perioada 4-18 iulie 2021 în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.
Cetatea Costeşti a fost ridicată în vremea regelui Burebista şi a servit ca fort militar, dar şi ca reşedinţă pentru căpeteniile strămoşilor noştri.
A fost devastată în anii războaielor de cucerire a Daciei de către romani (101 - 106). Mai multe dintre construcţiile sale (două turnuri locuinţă, şase bastioane, patru sanctuare, ruinele unei cisterne de apă, ziduri) sunt vizibile şi în prezent, deşi s-au degradat, mai ales în ultimii ani. Cele mai ample lucrări de consolidare şi conservare a monumentului istoric au avut loc la începutul anilor ’80, potrivit unui proiect elaborat de arheologi şi de Institutul de Proiectări Hunedoara.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat