Cetatea dacică sufocată de „vindecători, vrăjitori şi astrologi, care fac ritualuri numai de ei ştiute” VIDEO
0
O cetate dacică aflată în vecinătatea Sarmizegetusei Regia a devenit un loc de întâlnire al amatorilor de ritualuri dintre cele mai neobişnuite.
Aşezarea dacică Feţele Albe este năpădită de buruieni, zidurile şi edificiile sale au suferit numeroase distrugeri făcute de turişti, de căutătorii de comori şi de copacii prăbuşiţi, iar un incendiu de vegetaţie care a avut loc în 2018 a dus la calcinarea şi sfărmarea mai multor blocuri de piatră antice.
Ascunsă în pădure, la capătul unei poteci abrupte pe care turiştii o străbat în circa 25 – 30 de minute de la drum, Feţele Albe a rămas mai puţin accesibilă vizitatorilor decât Sarmizegetusa Regia, în apropierea căreia se află.
Cetatea căutată de amatorii de ritualuri
Însă în ultimii ani, aşezarea dacică a devenit un loc tot mai căutat de către amatorii de ritualuri. Legenda că aici ar fi vieţuit preotesele zeiţei Bendis, dar, mai ales, intimitatea pe care o oferă locul şi lipsa reglementărilor pentru turişti au atras la Feţele Albe, oameni care îşi manifestă aici credinţe dintre cele mai diverse.
„Este un loc plin de energii, care ne apropie de strămoşii noştri şi de natură”, spune una dintre turistele care au urcat la sfârşit de săptămână la Feţele Albe. Pe poteca ce străbate pădurea din jurul Feţelor Albe, pot fi adesea întâlniţi oameni care se disting de turiştii obişnuiţi purtând straie de daci, suflând în cornuri sau agitând clopote. Alţii pot fi văzuţi rugându-se sau îmbrăţişând copacii din jurul ruinelor cetăţii. În aşezarea dacică, rămăşiţele ritualurilor pot fi observate la fiecare pas. Un sanctuar a fost improvizat din pietre şi bucăţi din monumentul antic. Mai multe vetre de foc au rămas în urma oaspeţilor nocturni, iar fructe aduse ca ofrande unor zeităţi sunt aşezate pe ziduri. Alături, mai multe candele şi lumânări formează un altar în mijlocul naturii, iar câteva steaguri tricolore au fost înfipte în pământ.
Pe unul dintre blocurile de piatră au fost lăsate mai multe pagini înfoliate în plastic, în care turiştilor li se prezintă un rezumat al unei aşa-zise doctrine propovăduite la Feţele Albe.
„Dacă aceste informaţii au ajuns la tine, înseamnă că eşti pregătit a le înţelege şi a le folosi, începând de astăzi, acestea sunt uneltele tale, care te vor călăuzi spre cea mai înaltă treaptă a evoluţiei tale ca suflet întrupat, aici şi acum, pe această planetă, Terra”, se arată în pagina introductivă a manualelor de la Feţele Albe.
Feţele Albe. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Alteori, localnicii din Grădiştea de munte au relatat că i-au observat pe vizitatorii cetăţii făcând sex printre ruine sau scormonind după comori.
Vladimir Brilinsky, fostul administrator al Sarmizegetusei Regia, s-a numărat printre cei care au deplâns soarta aşezării lăsate să se degradeze şi au solicitat să fie protejată. În 2020, Consiliul Judeţean Hunedoara a preluat în administrare şi patru cetăţi dacice aflate în patrimoniul UNESCO: Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa, însă din noua lege privind statutul cetăţilor dacice a fost omisă aşezarea dacică de la Feţele Albe, considerată de către istorici un cartier al Sarmizegetusei Regia.
Feţele Albe. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Feţele Albe, rămasă în grija nimănui
Autorităţile judeţene aveau un cuvânt de spus în trecerea sitului de la Feţele Albe în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, dar nu au fost interesate de acest lucru, deşi aşezarea este clasată ca fiind unul dintre cartierele civile ale Sarmizegetusei Regia, susţinea Brilinsky.
„De la bun început, toate siturile arondate viitoarei administrări au fost măsurate şi inventariate, dar Feţele Albe au rămas pe dinafară. De aici apare suspiciunea că Feţele Albe au fost lăsate de izbelişte în mod premeditat. Motivele acestei „scăpări” sunt multe. E greu de ajuns acolo, cum să faci pază şi curăţenie într-un astfel de loc, de ce să ne complicăm pentru că şi aşa nu se duce nimeni acolo, poate scăpăm fără Feţele Albe… Acum, la Feţele Albe este mizerie. Cărarea care duce la monument e o toaletă publică, blocurile din zid sunt dislocate şi folosite ca loc de şezut, iar templul din sit e plin de lumânări şi de icoane. Vindecători şi vrăjitori, astrologi şi extremişti religioşi îşi fac – pe rând sau laolaltă, cu certuri şi ameninţări – ritualurile numai de ei ştiute, care fac rău monumentului. Iar terasele din jurul monumentelor sunt mutilate de gropi proaspăt scurmate de căutătorii de comori. Cine este vinovat de această stare de fapt? Se vede că nimeni nu a învăţat chiar nimic din ce s-a întâmplat până acum. S-au şters, oare, din memoria celor ce astăzi conduc, jafurile din munţi şi distrugerile de monumente? De ce trebuie ruptă locaţia de la Feţele Albe de ansamblul din care face parte de drept?”, scria, recent, Vladimir Brilinsky.
Pădurea din jurul cetăţii Feţele Albe. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Povestea Feţelor Albe
Feţele Albe, o aşezare dacică ruinată de aproape două milenii, îngropată sub o pădure despre care localnicii cred că ar fi bântuită de spiritele ielelor, reprezintă unul dintre cele mai fascinante locuri din munţii Hunedoarei. Aflată în vecinătatea oraşului antic Sarmizegetusa Regia, „cetatea“ Feţele Albe era, de fapt, potrivit istoricilor, un mare cartier al capitalei Daciei pre-romane din vremea lui Decebal. În acest punct există un complex de construcţii dacice, dispuse pe patru terase, toate amenajate de mâna omului. Există şi o a cincea terasă, dar pe care nu sunt construcţii. Acoperită aproape în totalitate de pădure, aşezarea a cuprins, în cele aproape trei secole de existenţă, zeci de locuinţe şi cel puţin două temple, dar şi un sistem de captare a apei prin conducte. Toate au fost incendiate şi demolate în timpul celui de-al doilea război de cucerire a Daciei, purtat de romani, iar de atunci vechea aşezare a rămas părăsită. Despre această cetate, localnicii cred că a fost locul unde trăiau preotesele zeiţei Bendis (cunoscută ca sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) – divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor. La Feţele Albe se văd urmele templelor şi ale altarelor mistuite. Rămăşiţele sanctuarelor din calcar ies, ca nişte colţi albi, de sub covorul de vegetaţie şi de sub rădăcinile sub care a fost ascunsă aşezarea.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
Se încarcă comentariile...
