VIDEO Povestea celui mai vechi baraj al râului Strei, înfiinţat pentru Uzinele de fier din Călan

VIDEO Povestea celui mai vechi baraj al râului Strei, înfiinţat pentru Uzinele de fier din Călan

Barajul Strei. ADEVĂRUL.

Barajul primului lac de acumulare înfiinţat pe râul Strei, pentru a alimenta Uzinele de Fier de la Călan, se numără printre cele mai vechi din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Uzinele de fier de la Călan au o istorie de un secol şi jumătate, însă în prezent, doar câteva ruine de pe malurile Streiului mai amintesc românilor de complexul metalurgic care a dus la înfiinţarea oraşului Călan. 

Un astfel de monument este vechiul baraj de pe râul Strei, ridicat în anii 60 la intrarea în Călan, cu un lac de acumulare.

Prima instalaţie de pe Strei, dispărută în prezent, are o istorie de peste 120 de ani.

„În anul 1899 s-a construit o instalaţie de alimentare cu apă a Uzinei, compusă dintr-un baraj pe râul Strei, două ecluze, două bazine de decantare, două bazine de filtrate, un canal betonat cu o lungime de 2.450 de metri şi un bazin de colectare. Cele două pompe cu abur asigurau un debit de apă până la 240 metri cubi pe oră, la o presiune de două atmosfere”, se arată în Monografia Uzinei „Victoria” Călan (1970).

În ce priveşte actualul baraj de pe Strei şi lacul său de acumulare, şi-au păstrat rolul de regularizare a râului., neavând utilitate industrială. În ultimii ani au devenit locuri preferate ale pescarilor şi ale amatorilor de ieşiri la iarbă verde.

 

 

Zona industrială a Streiului 


Construcţia încă impozantă de la intrarea în Călan reprezintă un punct de cotitură al Streiului, locul unde râul redevine sălbatic. În avalul digului, între oraşele Călan şi Haţeg, râul Strei a trecut prin transformări spectaculoase. În ultimele două decenii, pe traseul de circa 20 de kilometri, au fost construite trei hidrocentrale, mai mulţi kilometri de canale de derivaţie şi un lac de acumulare.

Prima dintre hidrocentrale şi lacul său de acumulare a fost amenajată în perioada 2004 – 2006 la Subcetate (echipată cu două turbine Kaplan, cu o putere instalată de 12,215 MW şi o energie de proiect de 26,28 Gwh). A doua a fost inaugurată la Plopi, în 2010, (de tip derivaţie, echipată cu două turbine Kaplan, cu o putere instalată de 12 MW şi o energie medie multianuală de 27,42 Gwh), iar în 2019 a fost inaugurată hidrocentrala de la Bretea Română (cu două turbine Kaplan, având o putere instalată de 6,282 MW fiecare, care aduc în sistemul energetic naţional un plus de aproximativ 33 GWh/an). Balastierele de pe acelaşi traseu au schimbat şi ele relieful din jurul râului.

De la Călan şi până la întâlnirea cu Mureşul, pe ultimii 15 kilometri ai cursului inferior al Streiului, localnicii se pot bucura de peisaje sălbatice, puţin afectate de intervenţia omului. Unele dintre cele mai spectaculoase privelişti ale Streiului se află în zona satului Sântamaria de Piatră. Aici, atunci când nivelul apei scade pot fi văzute rămăşiţele unor construcţii antice, folosite ca loc de trecere. Întreaga vale de pe cursul inferior al Streiului a fost locuită intens din cele mai vechi timpuri şi a păstrat o mulţime de vestigii şi rămăşiţe ale unor aşezări antice. Cea mai importantă dintre ele sunt ruinele Băilor termale Aquae, din vecinătatea Călanului.

 

Patru hidrocentrale plănuite pe Strei 


Planurile iniţiale ale autorităţilor române în privinţa amenajării hidroenergetice a râului Strei, vechi din anii ´80, constau în realizarea a trei baraje şi şapte hidrocentrale, care urmau să asigure regularizarea debitului râului Strei pe o lungime de 32,5 km. Salba de hidrocentrale urma să aibă o putere instalată totală de 84.25 MW şi o producţie de energie electrică, de 164.52 Mwh, informa Ministerul Energiei. Astfel, alte patru hidrocentrale trebuiau să fie construite în zona localităţilor Strei, Călan, Băcia şi Simeria, pe ultimii 15 kilometri ai râului înainte de vărsarea în Mureş, la Simeria veche, informa Ministerul Energiei. Până în prezent, investiţiile nu s-au mai concretizat.

Legenda Sargeţiei

Râul Strei izvorăşte din Munţii Şureanu şi se numără printre apele legendare ale României. Cea mai fascinantă poveste a râului Strei provine din vremea războaielor daco-romane şi a fost confirmată secole mai târziu, de cărturari. 

Înainte ca Dacia să fie cucerită de romani, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor sale în albia râului Sargeţia, identificat cu Streiul, care curgea în apropierea capitalei Sarmizegetusa Regia, potrivit istoricului latin Dio Cassius. Traian ar fi descoperit o parte din comori, după ce Biciclis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi ar fi dat în vileag povestea. În secolul al XVI-lea, o comoară extrem de valoroasă a fost descoperită de localnici, în râul Strei. 

„Mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva. Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”, relata istoricul Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor.

 


Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO Uzina Călan în imagini de colecţie. Anii de glorie ai complexului metalurgic dispărut

Ulpia Traiana Sarmizegetusa în imagini rare din anii interbelici. Cum arăta fostul oraş antic, scos la iveală de arheologi

VIDEO Victoria, combinatul dispărut cu totul în câţiva ani. Ce s-a ales de colosul industrial cu o istorie de 150 de ani

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările