Ulpia Traiana Sarmizegetusa în imagini rare din anii interbelici. Cum arăta fostul oraş antic, scos la iveală de arheologi
0O serie de fotografii rare prezintă Ulpia Traiana Sarmizegetusa, primul mare oraş întemeiat de romani în Dacia. Ilustraţiile au fost realizate de Josef Horvath, un celebru artist fotograf din Ţara Haţegului, omul care i-a însoţit pe arheologi în campaniile de săpături din anii interbelici.
În anii 1930, ruinele oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa erau scoase la iveală în cea mai mare campanie de cercetare arheologică desfăşurată până la acea vreme. În anul 1934, însuşi regele Carol al doilea, însoţit de fiul său Mihai, atunci voievod şi urmaş la tron, a dat prima lovitură de târnăcop, care marca simbolic începerea săpăturilor arheologice. Din acea perioadă, precum şi din anii care au urmat, datează o serie de fotografii rare, realizate de Josef Horvath, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti fotografi din istoria Ţării Haţegului. Cea mai mare parte a ilustraţiilor au fost prezentate în volumului biografic „Horvath Josef – Ţara Haţegului. Dimensiuni sentimentale” (Deva, 2001).
Fotograful Josef Horvath (1905 - 2001) s-a stabilit la sfârşitul anilor 1920 în Haţeg, unde şi-a deschis propriul salon de fotografie, care a fost şi primul atelier de acest fel din oraşul Haţeg, potrivit autorilor volumului biografic „Horvath Josef – Ţara Haţegului. Dimensiuni sentimentale”, publicat în 2001 de Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Creaţiei Populare Hunedoara. Josef Horvath i-a fost colaborator apropiat istoricului Constantin Daicoviciu, ca fotograf pe şantierele arheologice din anii 1930 de la Ulpia Traiana Sarmizegetusam şi pe cele ale cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.
A fost fotograf şi al Muzeului Naţional de Istorie al României, până în anul 1976, când s-a pensionat. Fotografiile artistului au ilustrat cele cinci ediţii ale „Ghidului turistic al judeţului Hunedoara” şi au fst prezentate, de asemenea, în mai multe expoziţii personale în ţară, în Ungaria, Austria, S.U.A., ţări din Europa şi America de Sud, informează autorii volumului biografic „Horvath Josef – Ţara Haţegului. Dimensiuni sentimentale” (Deva, 2001).
Oraşul întemeiat de romani în Dacia
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, în anul 106, şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării din inima Daciei ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Ele amintesc de un oraş cosmopolit cu clădiri luxoase şi temple impunătoare. Potrivit arheologilor, oraşul în formă patrulaterică era înconjurat de un zid de aproape cinci metri, construit din blocuri de piatră cioplite. Porţile de pe laturile paralele erau legate între ele prin două străzi principale, care străbăteau cetatea dintr-o parte în alta. Piaţa era în centrul oraşului, în care se mai aflau clădirile administrative şi religioase. În afara cetăţii erau case, temple, construcţii diverse şi cimitire. În secolul al doilea, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost ţinta atacurilor armate la care participau dacii liberi şi alte popoare. Invaziile şi răscoalele au fost suprimate de armatele romane, iar în cinstea victoriilor în Ulpia Traiana au fost ridicate mai multe monumente de for public.
Cum a fost ruinat oraşul antic
Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi. „Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care, în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia“, afirma arheologul Gică Băeştean, reprezentantul secţiei muzeale a sitului.
Complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa se află în apropiere de Haţeg şi de vechile Porţi de Fier ale Transilvaniei, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Anual, aici au loc cercetări arheologice, însă, potrivit reprezentanţilor secţiei muzeale din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, doar cinci la sută din suprafaţa oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost cercetată în detaliu. Turiştii care ajung în Ulpia Traiana Sarmizegetusa s-ar putea pierde în prezent prin mulţimea ruinelor, dar şi pe ogoarele, grădinile şi livezile care alternează în diversitatea peisajului cu urmelele fostelor monumente antice. Pe drumurile din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, prin sit, încă trec căruţele localnicilor care au terenuri în zonă.
Vă recomandăm şi:
Oraşe dispărute din România: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele celor două foste capitale se află pe teritoriul Hunedoara şi reprezintă situri istorice importante.
Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.
Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.
Se încarcă comentariile...
