VIDEO Cariera antică de unde a început povestea cetăţilor dacice a fost uitată de autorităţi. Ce soartă poate avea locul secret, plin de vestigii preţioase

VIDEO Cariera antică de unde a început povestea cetăţilor dacice a fost uitată de autorităţi. Ce soartă poate avea locul secret, plin de vestigii preţioase

Cariera de piatră Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Măgura Călanului, locul din care au fost extrase blocurile de piatră folosite la construcţia cetăţilor dacice a rămas în afara listei monumentelor istorice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Măgura Călanului, cariera antică de unde au fost extrase blocurile de calcar folosite la construcţia cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei a rămas un loc aproape necunoscut turiştilor care ajung în Hunedoara.

GALERIE FOTO

Unul dintre motive este faptul că nu a fost inclusă pe lista monumentelor istorice, deşi specialiştii susţin că o astfel de măsură era îndreptăţită, iar traseele spre ea sunt aproape necunoscute străinilor.

„Excepţionala carieră dacică de la Măgura Călanului este punctul zero al cetăţilor dacice din Munţii Şureanu, probabil una dintre cele mai interesante şi valoroase cariere antice ale Europei, conservată perfect, fără exploatare ulterioară, cu urme încă dinainte de daci, cu o fortificaţie (necercetată), cu amenajări, terase (pe care se aflau probabil cartierele de pietrari), cu foarte multe urme de prelucrare, cu însemne antice pe fronturile de exploatare, un sit care ar trebui să se afle în topul monumentelor de epocă antică din ţara noastră. Cu toate acestea, Cariera dacică de la Măgura Călanului nu este, oficial, monument istoric, pentru că nu se află înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din România. Deci nu beneficiază de protecţia legii monumentelor istorice”, informează arheologul Aurora Peţan.

 

Ea a adăugat că, foarte probabil, în România astfel de situri nu au fost considerate până acum monumente istorice (deşi conform legii se încadrează în această categorie, în subcategoria „sit”). „La această situaţie cred că a contribuit şi sărăcia de informaţii ştiinţifice, pentru că situl este foarte puţin (spre deloc) cercetat de arheologi. În alte ţări, astfel de cariere sunt monumente istorice preţioase şi sunt puse în valoare. Dintre cele vizitate de mine pot menţiona cariera de marmură de la Aliki (Thassos) şi cea de calcar de la Syracusa (Sicilia)”, scrie Aurora Peţan.

Arheologul a solicitat, prin fundaţia pe care o reprezintă, clasarea carierei antice din vecinătatea oraşului Călan în ctagoria monumentelro istorice.

„Dat fiind că Direcţia Judeţeană pentru Cultură Hunedoara nu a declanşat din oficiu procedura de clasare, Fundaţia Dacica a trimis o solicitare de clasare în baza Art. 13 (1) 2d) din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Eu sper că DJC va declanşa urgent procedurile de clasare, pentru ca acest sit să intre oficial în rândul monumentelor istorice”, a informat Aurora Peţan.

Aici a început povestea cetăţilor dacice
Cariera dacică se află pe Valea Streiului, la câţiva kilometri de oraşul Călan şi la peste 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia, una dintre destinaţiile în care ajungeau materialele aduse din Măgura Călanului. Ascunsă în cea mai mare parte de pădure, ea a fost una dintre cele mai importante exploatări din urmă cu două milenii. Aproape 20.000 de metri cubi de piatră provenită de aici au fost folosiţi la construcţiile dacilor, un volum impresionant, potrivit arheologilor, ţinând cont că blocurile de calcar au fost transportate pe distanţe pe distanţe de 45 – 90 de kilometri. Pietrele tăiate şi şlefuite la Măgura Călanului compuneau zidurile puternice ale cetăţilor dacice ori au fost folosite la înzestrarea aşezărilor cu terase, turnuri, trepte, drumuri pavate şi sanctuare. „Întreaga cantitate de piatră destinată construcţiilor a fost adusă de la zeci de kilometri depărtare, de pe Valea Streiului, din jurul Boşorodului de astăzi. Ea a fost scoasă în bună parte din cariera de pe Dealul Măgura, ce aparţine satului Sânta Maria de Piatră. Aici este locul cel mai apropiat de unde se putea aduce calcar cochilifer, piatră ce se lăsa uşor cioplită”, scria Ion Horaţiu Criişan. Zidurile erau fasonate încă din carieră, iar la faţa locului se făceau doar retuşurile, completa arheologul.

După ce erau desprinşi din stâncă, bolovanii de dimensiuni impresionante erau prăvăliţi pe o pantă abruptă, pe o distanţă de circa 400 de metri. La poalele dealului, blocurile erau fasonate cu dălţile, iar după şlefuire erau sortate şi încărcate, iarna, în sănii trase de boi spre locurile unde dacii şi-au clădit cele mai mari cetăţi: Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Piatra Roşie, Băniţa sau Căpâlna. Blocurile mari ajungeau la cetăţile apropiate, iar cele mai mici erau transportate spre locuri ca Băniţa sau Sarmizegetusa Regia, pe distanţe mai mari.

Povestea carierei s-a încheiat la cucerirea romană
Cariera avea forma literei L, cu dimensiuni de 600 de metri şi 400 de metri. „Ea emoţionează prin imensul travaliu desfăşurat aici. În porţiunea vestică, punctul La Peşteră, se găsesc uriaşe stânci rupte din flancul de calcar, pe care se observă limpede tentative de îmbucătăţire cu ajutorul penelor de oţel. O uriaşă cantitate de blocuri a fost extrasă şi transportată, dar, la fel, sute, poate chiar mii, acoperite cu muşchi, semiîngropate, se găsesc în carieră”, susţineau cercetătorii Viorel Moraru şi Vasile Pârvu, autorii lucrării ştiinţifice „Noutăţi din Măgura Călanului”. Unele blocuri de piatră aduse de daci din carieră erau inscripţionate cu litere greceşti, semn că dacii au fost ajutaţi de specialişti greci la construcţii, dar şi cu forme geometrice şi cu simboluri antice, cum este cel al caduceului – toiagul în jurul căruia sunt încolăciţi doi şerpi, despre care unii istorici susţin că avea rolul de a apăra incinta carierei de făpturi demonice. Locul nu a mai putut fi apărat însă de romani.

„Cariera, aşa cum se prezintă azi, sugerează cu putere că activitatea de aici şi din zona atelierelor a cunoscut un sfârşit brusc, probabil iminenţa războiului din 101 – 102. Cariera nu a mai funcţionat, cu toată bogăţia de material existent acolo. Putem dar să considerăm statutul actual al carierei drept premergător primului conflict de amploare, războiul daco-roman din 101 – 102”, susţin cercetătorii Viorel Moraru şi Vasile Pârvu.

Aşezarea de pe Măgura Călanului a rămas ascunsă de o pădure care, din loc în loc, este brăzdată de drujbe şi de drumurile TAF-urilor. Este un loc impresionant însă aproape inaccesibil, în lipsa indicatoarelor de informare şi a promovării lui.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Manualele şcolare pline de greşeli care au făcut praf istoria românilor. Ce învaţă elevii despre daci: vasul uriaş Decebalus per Scorilo - o cupă de şampanie

Controversele marilor comori aflate în trecut la Sarmizegetusa Regia. Blestemul aurului din grota secretă, pe care nimeni nu l-a mai găsit vreodată

Cum a devenit cetatea Sarmizegetusa faimoasă în New York Times, în anul 1934

VIDEO Locul secret unde a început povestea cetăţilor dacice. Ce soartă a avut cariera din care s-au cărat zeci de mii de blocuri de piatră în Munţii Orăştiei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările