Vestigiile uimitoare ale Războiului Rece, din România: baza de rachete sovietice, buncăre săpate în stânci VIDEO
0
Ascunzători uimitoare au fost săpate în stâncile din preajma celor mai faimoase monumente istorice ale Hunedoarei, Castelul Corvinilor şi Cetatea Devei. Şi alte locuri ascunse din Hunedoara adăpostesc rămăşiţele unor „relicve” ale Războiului Rece.
Hunedoara, o regiune puternic industrializată în secolul XX, păstrează o mulţime de „vestigii” ale Războiului Rece – mărturii ale planurilor ample ale autorităţilor, necunoscute publicului, de apărare a oraşelor şi centrelor industriale în caz de război.
GALERIE FOTO CU LOCURILE SECRETE
La trei decenii de la prăbuşirea regimului Ceauşescu, rămăşiţele lor învăluite de mistere continuă să ridice controverse. Abia după 1989, localnicii au put afla frânturi din poveştile adăposturilor uriaşe anti-bombardamente, construite în Deva şi Hunedoara şi a bazelor militare din munţi, unde erau păstrate rachete sovietice gata de a fi lansate împotriva potenţialilor inamici.
În anii ‘50, mai multe adăposturi anti-bombardament au fost construite în Hunedoara, iar unul dintre cele mai spectaculoase se găseşte în subsolurile Casei de cultură din centrul municipiului. Nu a fost folosit niciodată, însă impresionează prin înfăţişarea sa.
Dincolo de porţile metalice blindate, oaspeţii adăpostului de protecţie civilă intră într-o reţea de încăperi înlănţuite sub forma unui labirint, unele ferecate cu uşi din gratii, altele legate între ele prin culoare înguste, prin care oamenii se pot strecura cu greu şi se pot rătăci cu uşurinţă. Reţeaua subterană se întinde pe sute de metri pătraţi, sub Centrul Civic al municipiului.
VIDEO: Adăpostul - labirint de sub Casa de cultură din Hunedoara. ADEVĂRUL
Buncărul de sub Cetatea Devei
În Deva, în primăvara anului 1944, când Al Doilea Război Mondial se apropia spre final, conducerea Prefecturii Hunedoarei a luat decizia construirii unui adăpost anti-bombardament, cu totul ieşit din comun. Buncărul uriaş a fost dăltuit în roca vulcanică a versantului pe care se află cetatea medievală a Devei şi putea găzdui la nevoie până la 1.000 de oameni. A fost compartimentat cu ziduri din piatră şi mortar, dotat cu uşi de fier grele, zidite în beton, avea un sistem de aerisire şi instalaţii electrice racordate la o uzină care funcţiona la acea vreme în apropiere.
Buncărul săpat sub Cetatea Devei. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
La construcţia adăpostului, finalizată în vara anului 1944, bolovanii uriaşi scoşi din adâncuri au fost transportaţi pe ascuns din zonă, pentru a nu atrage atenţia asupra acestuia. Pădurea care acoperă conul vulcanic oferea şi ea camuflaj intrărilor. Buncărul din stâncă a avut rolul de a proteja o parte a populaţiei în caz de război şi putea fi folosit ca depozit al documentelor şi valorilor oraşului. Aici putea fi instituit şi centrul de comandă pentru conducerea Devei, însă localnicii nu au fost nevoiţi să se folosească de adăpost în scopul pentru care a fost plănuit. La aproape opt decenii de la construirea sa, vechiul buncăr a ajuns între timp o grotă întunecoasă, aproape inaccesibilă.
Intrarea ascunsă în buncărul săpat sub Cetatea Devei. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Intrările sale principale au fost zidite cu beton, însă o potecă duce la o gaură strâmtă prin care se poate intra în buncăr. De aici, alte trepte coboară spre sălile subterane, clădite rudimentar. Până nu demult, spune unul dintre cei care au avut în grijă adăpostul, spaţiile sale erau conectate la reţeaua electrică, însă un om al străzii, supărat că a fost alungat din preajma buncărului, a distrus panoul electric.
În buncărul de sub Cetatea Devei. ADEVĂRUL
Adăpostul secret de lângă Castelul Corvinilor
O legendă urbană s-a iscat pe seama buncărului misterios şi a galeriilor sale. Se spune că aici se afla poarta unui tunel care lega Deva de Hunedoara, având ieşirea în apropiere de Castelul Corvinilor.
Mitul tunelului de aproape 20 de kilometri este considerat o invenţie, însă are un alt punct de sprijin. La mai puţin de 500 de metri de castelul medieval, stâncile masive ale Dealului Sânpetru ascund un loc la fel de spectaculos. Aici, la începutul anilor ´60, a fost săpat un adăpost antiaerian, menit să-i protejeze pe localnici chiar şi în cazul unor bombardamente atomice.
Reţeaua de tuneluri în care puteau intra până la 1.000 de oameni nu a fost niciodată folosită în scop de apărare, în schimb autorităţile din Hunedoara vor să îi dea o destinaţie turistică.
Adăpostul săpat în stânca de lângă Castelul Corvinilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
În prezent, o uşă metalică zidită în stâncă, pe malul Zlaştiului, este tot ce pot vedea din exterior oaspeţii adăpostului antiaerian. Odată deschisă, oamenii intră într-un coridor îngust, la capătul căruia o altă uşă, blindată, grea de peste o tonă, păzeşte intrarea în reţeaua de tuneluri. Tunelurile sunt dotate cu uşi blindate, cu instalaţie de ventilaţie şi de filtro-ventilaţie, iar la nevoie, exista posibilitatea să se branşeze aici un generator de curent, în cazul în care reţeaua electrică nu funcţiona. Prin conductele din tavan venea aerul proaspăt, iar cele de jos captau aerul cu impurităţi, pentru a asigura ventilaţia. De asemenea, adăpostul era dotat cu toalete care se scurgeau în fose exterioare şi vane care se puteau închide din interior, pentru a nu pătrunde aerul viciat, relata unul dintre oamenii care au avut în grijă adăpostul.
Baza militară din Vadu Dobrii. ADEVĂRUL. Foto: Daniel Guţă
Vestigiile Războiului Rece
La marginea satului Vadu Dobrii, o aşezare pitorească din Munţii Poiana Ruscă unde locuiesc mai puţin de 10 oameni, a funcţionat de la sfârşitul anilor ´50 o unitate militară de rachete sovietice, bine camuflată de pădurea de conifere timp de aproape jumătate de secol.
Rămăşiţele bazei militare din Vadu Dobrii. ADEVĂRUL
Unitatea antiaeriană a intrat în conservare din anul 2003 şi este dezafectată în prezent. Singurele rachete lansate de aici au fost activate, potrivit foştilor militari, în seara de 22 spre 23 decembrie 1989, în timpul Revoluţiei, fără a atinge vreo ţintă. Recent, carcasa unei rachete sovietice lansată de aici în decembrie 1989, a fost scoasă la iveală, la circa 10 kilometri de fosta unitate militară de rachete din Munţii Poiana Ruscă.
Descoperirea „relicvei” militare a fost făcută de câţiva localnici din comuna Lunca Cernii de Jos. Doar o mică parte din obiect era vizibilă, printre tufişuri, pe o colină din satul Negoiu (comuna Lunca Cernii de Jos). Ulterior, o parte din ea a fost dezgropată manual, însă date fiind volum şi greutatea sa, carcasa nu a putut fi extrasă din pământ.
O parte a rachetei lansată din Vadu Dobrii. ADEVĂRUL
„Elementele metalice descoperite fac parte din carcasa metalică a unei rachete produsă în era sovietică. Este vorba despre un sistem de rachete sol-aer 20 DSU Volhov”, informa Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara. Este o primă treaptă dintr-o rachetă sol-aer care, cu tot cu încărcătură şi combustibil, cântărea 2,4 tone. Patru astfel de rachete ar fi fost lansate la sfârşitul anului 1989.
Racheta descoperită în apropiere de Vadu Dobrii. VIDEO: ADEVĂRUL. Daniel Guţă
Mai puteţi citi şi:
Prizonierii uraniului, rămaşi în colonia celei mai mari exploatări înfiinţate de sovietici VIDEO
Se încarcă comentariile...
