Secretele celor 11 brăţări dacice din aur pierdute pe piaţa neagră. Au trecut 8 ani de la răscumpărarea ultimei spirale

Secretele celor 11 brăţări dacice din aur pierdute pe piaţa neagră. Au trecut 8 ani de la răscumpărarea ultimei spirale

Brăţări dacice din aur. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

11 brăţări dacice din aur masiv sunt, în continuare, date în urmărire internaţională, la peste opt ani de la recuperarea celei de-a treisprezecea brăţări, furate din Sarmizegetusa Regia.

Ştiri pe aceeaşi temă

În 2011, statul român a recuperat ultima dintre cele 13 brăţări dacice din aur masiv, descoperite în zona Sarmizegetusei Regia şi traficate ulterior pe piaţa neagră a antichităţilor. Au trecut de atunci opt ani, însă, deşi autorităţile judiciare confirmau dispariţia altor cel puţin 11 brăţări spiralice din aur, acestea sunt, în continuare, de negăsit.

Primele patru brăţări dacice au fost răscumpărate în 2007 de la un cetăţean american, cu circa 980.000 de lei. A cincea a fost predată, în acelaşi an, statului român de către autorităţile franceze, după ce a fost expusă de un cetăţean german la Expoziţia Bienală a Anticarilor, în Paris. În aceeaşi perioadă, o altă brăţară a fost recuperată în urma unei acţiuni în forţă, de la un hunedorean.  În 2007, alte două spirale de aur au fost aduse în ţară, din Elveţia, iar una – din SUA, după ce statul român a achita 140.000 de euro, respectiv 60.000 de dolari pentru repatrierea lor. În 2008, statul român a achitat peste 130.000 de euro pentru a răscumpăra alte două brăţări, de la un cetăţean german. În 2009, a douăsprezecea brăţară dacică din aur a fost răscumpărată de statul român de la un cetăţean american, cu suma de aproape 70.000 de euro.

Ultima brăţară a costat 73.000 de euro
Povestea celei de-a treispreecea spirale de aur aduse în ţară a început în 2005, când Zeno Pop, un cetăţean german, ar fi cumpărat-o de la mafia sârbă implicată în tranzacţii cu artefacte furate din siturile arheologice din Munţii Orăştiei. Un an mai târziu, Pop a vândut-o, susţin anchetatorii, unui colecţionar bulgar, pentru suma de 62.000 Euro, fiind prezentată cumpărătorului ca aparţinând unei colecţii private, având o origine licită. În martie 2010, „organele judiciare române au fost sesizate de către colecţionarul bulgar, din Sofia, despre disponibilitatea acestuia din urmă a restituirii unei brăţări plurispiralice din aur în greutate de 933,4 gr. sustrasă din situl arheologic Sarmizegetusa Regia”, se arată în rechizitoriu dosarului în care Zeno Pop este judecat pentru spălare de bani.  Brăţara plurispiralică din aur a fost predată autorităţilor judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condiţiile Convenţiei U.N.I.D.R.O.I.T., aflându-se în prezent în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureştii. Cheltuielile pentru expertizarea şi repatrierea artefactului au fost de aproape 73.000 de euro.

11 spirale dacice dispărute
De peste opt ani, autorităţile române nu au mai anunţat recuperarea niciunei brăţări dacice furate din Sarmizegetusa Regia. Augustin Lazăr, fostul procuror general al României şi fost şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, instituţii care au instrumentat dosarele traficului de comori dacice afirma că în cazul brăţărilor dacice, diferenţa de la 13 la 24 de piese se ştie că există.

„Există informaţii, respectiv probe cu privire la unele dintre ele, există imagini ale acestor artefacte, ele sunt puse în urmărire prin Interpol, sunt pe site-ul FBI-ului în Statele Unite şi vom vedea cât de rapid vor fi localizate, unde vor fi localizate şi apoi recuperate. Este o activitate laborioasă care va mai dura”, declara acesta în 2015.

Patru brăţări din aur pe site-ul Poliţiei Române
Între timp, câteva imagini şi scurte descrieri ale comorilor date în urmărire naţională au fost publicate pe site-ul Poliţiei Române, la rubrica Obiecte furate. Trei dintre artefactele prezentate au fost furate în 27 mai 2001 şi sunt brăţări spiralice , cu câte cinci – şase spire, „din bară plină de aur (24 k), rotundă în secţiune, cu extremităţile lăţite în formă de protomă zoomorfă (lup sau şarpe), decorată cu şase registre vegetale (frunze), care se desfăşoară în partea posterioară capului şi coamei stilizate. Sunt lucrate în tehnica au-repousse (prin ciocănire la rece), cu greutatea cuprinsă între 0,800 - 1,700 kg. Au fost descoperite în situl arheologic Sarmisegetuza - Regia (zona Caprăreaţa) din Munţii Orăştiei, judeţul Hunedoara. A patra este descrisă astfel: „brăţară plurispiralică lucrată integral din aur de 23-24 kt, alcătuită din 5 ½ spire, diametru 10 cm, cu extremităţile aplatizate şi decorate prin incizie, capetele în formă de protomă zoomorfă”. A fost furată în 1999.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Filmul secret care dezvăluie cum a fost găsită matriţa din Sarmizegetusa Regia. „Am cerut recompensa, aflând că valorează cât trei brăţări dacice”

VIDEO Totul despre matriţa antică din Sarmizegetusa Regia: cum au ajuns grifonii şi tigrii în capitala Regatului Dac

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: