Povestea carierei de bauxită de la poalele Fundăturii Ponorului. Cum arată locul ascuns în Munţii Şureanu VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Drumul prin carieră. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Drumul prin carieră. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

O carieră de bauxită a funcţionat în ultimele decenii de comunism în Munţii Şureanu, în vecinătatea Fundăturii Ponorului, locul numit „Palma lui Dumnezeu”.

Drumul spre Fundătura Ponorului din Munţii Şureanu, un loc supranumit de localnici „Palma lui Dumnezeu”, datorită frumuseţii sale, traversează perimetrul unei cariere uriaşe de bauxită, aflată în pustietate, la marginea satului Ohaba Ponor.

GALERIE FOTO CU CARIERA

VIDEO CU ZONA CARIEREI

Fosta zonă industrială înconjurată de dealurile pe care pasc vitele localnicilor, de sălaşe pentru animale şi păduri, oferă oaspeţilor săi un peisaj neobişnuit pentru Munţii Şureanu, locul Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.

Povestea „aurului negru“ care a schimbat Valea Jiului. Cum a fost colonizat ţinutul sălbatic al momârlanilor VIDEO

Eşecul industrializării satelor din munţii Hunedoarei. Regimul comunist le-a vrut colonii de muncitori VIDEO

Povestea celei mai vechi hidrocentrale a Hunedoarei. A fost „perla inginerească“ din epoca austro-ungară VIDEO

Urmele exploatării îndelungate, încheiată în 1990, se văd în versanţii roşiatici, brăzdaţi de cratere mari, peste care vegetaţia şi-a făcut loc, într-un ritm încetinit din cauza compoziţiei minerale şi chimice a solului. Un lac de carieră, acoperit cu pâlcuri de stuf, s-a format la poalele versantului, însă din cauza sedimentelor aduse de pe versanţi şi a secetei din ultimii ani, apele sale s-au restrâns.


Zona fostei cariere de bauxită. ADEVĂRUL

Drumul de piatră, acoperit cu praf roşiatic, urcă sinuos din satul Ohaba Ponor, pe deasupra Peşterii Şura Mare, trecând prin vechea carieră de bauxită, abandonată de trei decenii. „Prin anii ´80, s-a muncit din greu la cariera de bauxită. Se puşca dealul, apoi era înlăturat pământul rău cu excavatoarele, iar bauxita era încărcată în camioane şi dusă la gara Pui, unde marfarele o transportau spre uzinele din ţară. Aşa s-a făcut şi drumul de munte pe care mergem azi, la sălaşele  de unde aducem fânul pentru animale”, spune Maria, o localnică din Ohaba Ponor.

Cariera de bauxită a fost deschisă la începutul anilor ´70, pe terenul explorat de Întreprinderea de Prospecţiuni şi Exploatări geologice din Deva (I.P.E.G.). Specialiştii acesteia au descoperit mai multe lentile de bauxită în zonele Comarnic - Poieni, Dealul Murgoi, Dealul Robului, Fizeşti, Drăgăneşti, Var şi Ponorici – Cioclovina din Munţii Şureanu. În zona Cariera Comarnic – Poieni, de la marginea satului Fundătura Ponorului se afla cel mai mare zăcământ, cu rezerve de bauxită estimate la peste şase milioane de tone. Exploatarea ei a avut loc în anii ´70 - ´80, însă a fost neregulată şi a dus la o producţie de circa 260.000 de tone, mult sub cea proiectată.  

Zăcământul a fost exploatat prin microcariere, unde rocile erau dislocate prin forare şi prin folosirea materialului exploziv plasat în foraje. Sterilul rezultat era împins cu buldozerele pe un plan înclinat, pentru extinderea haldei.


Lacul de la poalele carierei. ADEVĂRUL

ramasitele carierei de bauxita ponor foto daniel guta adevarul

Din 1990, cariera a fost închisă, pentru că, potrivit inginerilor minieri, bauxita din zăcământul Ohaba Ponor nu era solicitată pe piaţă, iar calitatea ei nu era adecvată tehnologiilor de prelucrare existente la momentul respectiv. După încetarea exploatării, zona nu a mai fost ecologizată, vechea carieră fiind lăsată în grija naturii.

Natura va pune stăpânire pe carieră

Plantele perene, mesteceni, molizi şi fagi au ocupat cu timpul o parte din fostul perimetru minier, însă până la regenerarea completă a mediului natural afectat de lucrările la carieră, localnicii mai au de aşteptat zeci de ani, potrivit specialiştilor.


Rămăşiţele carierei. ADEVĂRUL

„Peisajul din zona fostelor cariere de bauxită de la Ohaba - Ponor s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de anii ‘90, dar este încă departe de reintegrarea sa completă în peisajul mai general al Munţilor Sebeş. Peisajul antropic modificat, de carieră, este într-o dinamică continuă, din 1990. Fenomenele dinamice au avut o intensitate crescută în perioada 1995 - 2004, intrând apoi în un proces de încetinire. Procesele erozive au modelat treptele carierei, astfel încât acestea, în prezent, se aseamănă formelor naturale întâlnite în vecinătate. Gradul de revegetare a carierei este în prezent de circa 70 – 75 la sută, iar noi estimăm că în absenţa altor intervenţii va creşte la 90 la sută în următorii 10 ani. Din punct de vedere al vegetaţiei, apreciem că va fi într-o dinamică accentuată pt cel puţin încă 15 - 20 de ani”, arată autorii studiului „Consideraţii privind evoluţia peisajului în zona fostelor cariere de bauxită din Ohaba – Ponor” (Universitatea din Petroşani, 2020).

ramasitele carierei de bauxita ponor foto daniel guta adevarul


Cariera de bauxită de la Ohaba Ponor. ADEVĂRUL

sate mineresti din hunedoara foto daniel guta

Fundătura Ponorului

Dincolo de carieră, la circa o oră de mers pe jos, pe drumul de care se dezvăluie Fundătura Ponorului, un platou înconjurat de dealuri abrupte şi traversat de un pârâu cristalin, care se ondulează printre locurile de păşunat, stânele, căpiţele şi colibele din lemn.


Fundătura Ponorului. ADEVĂRUL

ramasitele carierei de bauxita ponor foto daniel guta adevarul

Fundătura Ponorului, ţinutul despre care întreabă cei mai mulţi dintre turiştii rătăciţi prin Munţii Şureanu, i se mai spune şi „Palma lui Dumnezeu”, datorită frumuseţii sale. Este un loc căutat de amatorii de fotografii din toate colţurile ţării, iar peisajele de aici merită efortul excursiilor. O privelişte aparte oferă şi pârâul Ponor, care traversează sinuos întinderea netedă şi se pierde apoi sub un perete de stâncă în faţa căruia formează un mic lac.



„Ponoarele sunt locuri în care apele de suprafaţă se scurg în subteran. Pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina au fost identificate un număr de 57 de ponoare, unele dintre ele având caracter temporar. După ce parcurg kilometri întregi prin sisteme carstice subterane, apele reies la suprafaţă din resurgenţe (izbucuri) sau din peşteri. Cele mai spectaculoase ponoare sunt Fundătura Ponorului (palma lui Dumnezeu), Lunca Ponoriciului şi Poiana unde frumuseţea este dată de pereţii de stancă, traseul şerpuit al râurilor, vegetaţia specifică zonei calcaroase şi mărimea depresiunii carstice”, informează reprezentanţii Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, pe site-ul gradiste.ro.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Goana după aur şi cărbune a lăsat locul goanei după turişti. Cum s-au schimbat fostele centre miniere VIDEO

Blestemul minelor de uraniu. Cum au trăit românii în coloniile miniere secrete controlate de sovietici VIDEO

Cât de bogată a fost Hunedoara în ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar. Aurul, fierul şi cărbunele au transformat-o într-un „El Dorado“ pentru străini

Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO

Tainele celui mai frumos monument din Săcărâmb, ridicat în secolul al XIX-lea din fontă de la Govăjdia

Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO

FOTO Pădurea de argint, locul tainic din Munţii Metaliferi, cu ape tămăduitoare. Cea mai frumoasă legendă

Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO

Coloşii Văii Jiului, prefăcuţi în ruine. Cum au dispărut definitiv minele Petrila, Paroşeni şi Uricani FOTO

Prăbuşirea celui mai mic oraş din Hunedoara. Sunt 15 ani de la închiderea minei de cărbune vechi din 1880 VIDEO

FOTO Valea Jiului la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cum a uimit ţinutul „aurului negru“ un celebru geolog englez

Iadul negru al Petroşaniului, descris de Nicolae Iorga: "mulţimea lucrează chinuită în pământ, la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed"

Minele „mortale“ de cărbune în România comunistă. Cum munceau românii în cele mai riscante exploatări

Priveliştea sumbră a fostelor mine de fier de la Teliuc. Coloşii de beton în ruină de lângă Hunedoara VIDEO


 

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite