Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO

Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO

Mina centrală Ghelari Foto: Daniel Guţă, Adevărul

La peste 15 ani de la închiderea minei Ghelari, câteva construcţii rămase în picioare printre ruinele inundate de vegetaţie amintesc de istoria îndelungată a ţinutului minier.

Ştiri pe aceeaşi temă

Minele de fier de la Teliuc şi Ghelari, două localităţi învecinate de la poalele Munţilor Poiana Ruscă, au o istorie de peste două milenii.

GALERIE FOTO - FOSTA MINĂ GHELARI

VIDEO „Blocurile fantomă“ ridicate de comunişti în munţi. Ce soartă a avut cel mai ciudat cartier muncitoresc

Cum arată fosta mină Barza, închisă în urmă cu 15 ani. De aici au fost scoase zeci de tone de aur VIDEO

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

Zăcămintele bogate au fost exploatate din vremea dacilor, când, potrivit unor istorici, exploatările furnizau fier atelierelor din Sarmizegetusa Regia. 

Romanii au dezvoltat districtul minier, iar mărturie stă o inscripţie în limba latină, descoperită aici, cu titlul: „Natus Ibi Ubi Ferum Nascitum” (Născut acolo unde se naşte fierul).


Mina Ghelari, în urmă cu un secol. Ilustrată de arhivă

În Valea Caselor, de la marginea Ghelariului, a fost descoperit unul dintre cele mai vechi cuptoare de prelucrare a fierului, din secolul al IX-lea, care a ajuns în patrimoniul British Museum din Londra. În Evul Mediu, minele de la Teliuc şi Ghelari, furnizau material atelierelor din jurul Hunedoarei, iar în epoca Austro-Ungariei şi, un secol mai târziu, a regimului comunist, ţinutul minier a intrat în noi etape de dezvoltare.



Minele de fier de la Teliuc şi Ghelari au fost închise definitiv la mijlocul anilor 2000, iar în urma lor au rămas o mulţime construcţii, cariere, guri de mină şi iazuri de steril din diferite epoci. Reţeaua galeriilor miniere se întinde pe zeci de kilometri sub aşezările de la Ghelari, Govâjdia şi Teliuc, iar multe intrări în mină s-au prăbuşit sau au fost astupate.


Mina Ghelari. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Printre numeroasele clădiri ruinate de pe teritoriul fostei Exploatări Miniere Ghelari, au rămas aproape intacte „porţile” Minei Centrale spre adâncurile pământului. 

Două guri de mină săpate într-un perete de stâncă ascuns de vegetaţie făceau legătura subterană cu galerile de pe valea Reţişoarei (cea din stânga) şi cu planul înclinat de pe valea Reţişoarei (cea din dreapta). Deasupra lor, un basorelief înfăţişează un miner şi mesajul „Noroc bun, om al adâncului, curajului, bărbăţiei şi hărniciei”. 

Tunelurile Minei centrale treceau pe sub satul Ghelari, ajungând în apropiere de Furnalul de la Govâjdia, până la calea ferată minieră pe care, în trecut, minereul era transportat spre Uzinele de fier ale Hunedoarei.


Clădirile minei Ghelari. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Mina Ghelari, în urmă cu un secol


O monografie bilingvă (franceză şi engleză) din anul 1928 oferea informaţii preţioase despre felul cum funcţionau minele de la Ghelari în anii interbelici. Lucrarea numită „Minele şi Uzinele siderurgice ale Hunedoarei” a fost documentată de inginerul Constantin Lazu şi publicată de Ministerul Industriei şi Comerţului din România.

Minele Ghelari se compuneau în acei ani din trei exploataţii distincte: mina centrală (Lucaci), mina Mihail şi mina de est. Potrivit autorilor monografiei, la Mina centrală, încă din urmă cu un secol era folosit un tren cu locomotivă electrică, format din 15 – 20 de vagoane uşoare, care scoteau minereul şi îl transportau la planul înclinat de la Reţişoara de unde era coborât pentru a fi încărcat în garniturile căii ferate Hunedoara – Ghelari (Govăjdia).



Din 1901, de la mina principală a început săparea galeriei Ferdinand I, numită apoi Reţişoara, aflată în vecinătatea orizontului Lucaci. „Această galerie a trebuit să treacă prin 900 de metri de teren steril pentru a ajunge la depozitul de fier”, informau specialiştii. 

Un puţ cu o adâncime de 127 de metri a fost săpat în piatră din Galeria Ferdinand şi lega Orizontul 3 de galeria Reţişoara. Zăcămintele ajungeau la 550 – 600 de metri.


Clădirile minei Ghelari. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Mina Centrală s-a închis în 21 septembrie 2005. Mina Vest - în 1995, iar mina Est - în 2000. În apropiere de intrările în subteran poate fi văzută uriaşa carieră din centrul comunei, asemănătoare unui crater uriaş, pe marginile căruia se întind casele, coloniile muncitoreşti, blocurile şi bisericile Ghelariului. Ţinutul minier de la Ghelari este acoperit treptat de pădure, iar vegetaţia abundentă ascunde cu un covor verde ruinele şi dărâmăturile vechilor clădiri.


Cariera de la Ghelari Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

Vă recomandăm să citiţi şi:

Priveliştea sumbră a fostelor mine de fier de la Teliuc. Coloşii de beton în ruină de lângă Hunedoara VIDEO

Lacul care nu s-a oprit din creştere. A fost creat într-o carieră minieră şi a ajuns la dimensiuni uriaşe VIDEO

Locuri pline de secrete pe Lacul Cinciş: Casa Albă a lui Ceauşescu, barajul uriaş şi bisericile de sub ape VIDEO

Galeria. Mina Ghelari, 2021. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Galeria. Mina Ghelari, 2021. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Ruine.Mina Ghelari, 2021. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 1
  • Mina Ghelari, 2021. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 2
  • Mina Ghelari, 2021. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 3
  • Mina Ghelari, 2021. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 4
  • Mina Ghelari, 2021. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 5
  • Cariera. Mina Ghelari, 2021. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Drumul. Mina Ghelari, 2021. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările