Lupeni 1929. Masacrul care a înecat în sânge cea mai faimoasă grevă a minerilor de la începutul secolului XX

Lupeni 1929. Masacrul care a înecat în sânge cea mai faimoasă grevă a minerilor de la începutul secolului XX

Uzinele miniere din Lupeni în 1929.

Au trecut 88 de ani de la cea mai cumplită grevă a minerilor din Valea Jiului, o manifestare care a făcut înconjurul lumii prin represaliile cu care a fost întâmpinată şi care au dus la moartea a peste 20 de oameni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Greva minerilor din primele zile ale lunii august 1929 a rămas în istorie, ca una dintre cele mai sângeroase manifestări de protest din Valea Jiului.

În timpul represaliilor, peste 20 de oameni au murit şi un număr impresionant de mineri, peste 200, au fost răniţi. Evenimentele din Lupeni au fost relatate pe larg în presa internaţională. Minerii au protestat faţă de condiţiile de muncă şi riscurile la care erau supuşi şi după ce negocierile dintre reprezentanţii muncitorilor şi patronat au eşuat. Cereau ca ziua de lucru să fie de opt ore, iar salariile să fie majorate cu 40 la sută, pentru cei care lucrau în puţuri şi în focuri, solicitau, de asemenea, ca angajaţii să fie aprovizionaţi cu bocanci, alimente şi echipamente noi, iar minorii să nu mai fie trimişi să muncească în subteran.

Măcelul din Lupeni
Greva generală a izbucnit în dimineaţa de 5 august, în Lupeni. Aproape 4.000 de ortaci de la minele Ileana, Victoria, Aurelia, Ştefan şi Carolina au refuzat să intre în subteran şi s-au îndreptat spre centrul oraşului Lupeni. Minerii au ocupat apoi Uzina electrică din localitate, iar activitatea ei a fost oprită.
În 6 august a fost instaurată starea de asediu, iar militarii au avut liber să folosească armele pentru a-i împrăştia pe protestarii din jurul uzinei. Peste 20 de oameni au fost ucişi pe loc, în timpul represaliilor, iar alţi peste 150 au fost răniţi. Minerii au ripostat cu pietre, iar în cele din urmă au fost siliţi să se retragă din faţa ploii de gloanţe îndreptate asupra lor. „La Lupeni n-a fost o potolire a unei revolte, ci o vânătoare de oameni. Autorităţile au băut până la ziuă şi au dat de băut şi la soldaţi. Un prefect beat a tras cel dintâi după sunarea goarnei. S-au împresurat minerii şi au fost măcelăriţi, fără să li se dea putinţă de a fugi, apoi, când au reuşi să fugă, s-a luat grănicerimea după ei, beată de vin şi de sânge", relata scriitorul Panait Istrati, într-un articol dedicat conflictului din august 1929.

The New York Times despre grevă
Evenimentele din Lupeni au fost relatate pe larg în presa internaţională. În ediţia din 10 august a ziarului american „The New York Times”, erau prezentate urmările acţiunilor de protest. Jurnaliştii relatau despre modul în care au avut loc înmormântările celor peste 20 de oameni seceraţi de gloanţe. „Cadavrele au fost puse în sicrie rudimentare şi încărcate pe căruţe de cărat bălegar care au fost furnizate la ordinul directoratului minelor. Când au apărut carele şi sicriele au fost încărcate s-au făcut auzite lamentaţii amare, cortegiul fiind îndemnat de militari să grăbească pasul. Mulţimea imensă adunată lângă cimitir a fost împinsă înapoi mai multe sute de metri, şi la patru ore după înhumarea morţilor o companie de infanterie încă mai păzea cimitirul în poziţie de tragere. După înmormântare, ofiţeri precedaţi de toboşari au citit un ordin prin care se impunea starea de asediu după ora opt seara, ordonând ca toată lumea să fie în casă la acea oră, deşi era o seară sufocantă. Toate hotelurile şi restaurantele, inclusiv cele ale staţiunii, sunt închise, iar vânzarea de băuturi alcoolice este interzisă până la noi ordine. Există ştiri despre soldaţi care caută cadavre în păduri, întrucât mulţi din cei grav răniţi au fugit panicaţi după deschiderea focului. N-au fost găsite alte cadavre, dar 25 de mineri încă lipsesc de la căminele lor. Continuă să se mai facă arestări şi trenuri cu trupe încă mai sosesc în regiune”, scriau cei de la The New York Times, în 1929.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Greva care a cutremurat România lui Ceauşescu, relatată de americani: cum au fost umiliţi miniştrii care au venit să îi calmeze pe mineri

Spre sfârşitul anului 1977, Valea Jiului devenise o zonă militarizată, cu o populaţie tulburată de ameninţările autorităţilor, scriau jurnaliştii de la The New York Times. Totul se petrecea după ce în primele zile ale lunii august, peste 35.000 de oameni au protestat în Lupeni, faţă de condiţiile rele de muncă şi de lipsa alimentelor. Ceauşescu însuşi a ajuns în Valea Jiului pentru a-i calma, însă dictatorul nu şi-a respectat promisiunile.

Ceauşescu, ridiculizat de oficialii americani în notele secrete despre greva minerilor din 1977. WikiLeaks: „În Valea Jiului, l-au huiduit şi i-au arătat pumnii“

Mai multe note informative secrete, provenite de la reprezentanţii Ambasadei Statelor Unite ale Americii, publicate de wikileaks.org, dezvăluie modul în care americanii priveau greva minerilor din 1977, considerată de unii istorici cea mai mare mişcare anticomunistă dinainte de 1989. Informaţiile oficialilor din anii 1970 prezentau evenimentele din Valea Jiului cu totul diferit de modul în care le „zugrăveau” autorităţile comuniste.

Cum a acţionat Securitatea regimului Ceauşescu în Valea Jiului după Greva din 1977: sute de securişti şi miliţieni s-au infiltrat printre mineri

Una dintre cele mai răsunătoare mişcări de protest din România aflată sub regimul comunist, Greva minerilor din 1977, a transformat Valea Jiului într-o zonă militarizată. În lunile care au urmat grevei de la Lupeni, zecile de mii de localnici din oraşele miniere au fost supuşi unor verificări riguroase, iar Securitatea şi Miliţia au ţinut sub strictă supraveghere comunitatea.

Ernest Ulrich, fost deportat în URSS: „Nu mă pot jura că, în lagărele sovietice, nu am mâncat carne de om“         

Ernest Ulrich (87 de ani), etnic german din Petroşani, deportat, în 1945, în lagărele de muncă din fosta Uniune Sovietică pentru aproape cinci ani, povesteşte cum un gropar rus îşi hrănea porcii din cadavrele deţinuţilor şi chiar ar fi folosit carnea de om la preparatele oferite prizonierilor. Ulrich este unul dintre cei mai în vârstă şoferi din Valea Jiului şi a reuşit să scrie o carte în care a relatat experienţele din URSS.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările