Judeţul „inundat“ de ape tămăduitoare. Ce s-a ales de faimoasele izvoare termale ale Hunedoarei

Judeţul „inundat“ de ape tămăduitoare. Ce s-a ales de faimoasele izvoare termale ale Hunedoarei

Germisara. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

O mulţime de locuri din judeţul Hunedoara sunt scăldate de izvoare termale. Cele mai multe dintre apele tămăduitoare au rămas neglijate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Izvoarele termale care împânzesc Hunedoara ar fi putut transforma judeţul într-unul dintre cele mai atractive locuri din ţară pentru turişti şi pentru cei care caută binefacerile acestora.

Drumul pavat construit de romani la Germisara a fost scos de sub buruienile care l-au acoperit ani în şir

Povestea staţiunii termale de la poalele cetăţilor dacice. Cum arată antica Aquae, după două milenii VIDEO

VIDEO Geoagiu Băi, staţiunea clădită pe ruinele termelor antice. Ce găsesc turiştii în vechea Germisara

Unele sunt cunoscute încă din Antichitate. Investiţiile locale reduse şi interesul arătat de autorităţi apelor termale şi minerale din judeţ nu au fost suficiente pentru a scoate din anonimat aşezările care se bucură de astfel de izvoare.

Vaţa de Jos – de la staţiune la „scăldătoarea porcilor”

Apele termale de la Vaţa de Jos, o comună de la poalele Munţilor Zarandului, aflată pe valea Crişului Alb, ar fi fost descoperite de turci, la începutul secolului al XVII-lea, într-o epocă în care regiunea se afla sub ocupaţia lor. Cu timpul, izvoarele bogate în calciu, sulf, sodiu şi magneziu, cu temperatura de 36 – 37 de grade Celsius au devenit tot mai faimoase pentru calităţile lor terapeutice. O staţiune funcţiona în zonă la mijlocul secolului al XIX-lea, iar publicaţiile din Imperiul Austro-Ungar prezentau adesea relatări despre binefacerile aduse de apele de la Vaţa. La începutul secolului al XX-lea, băile de la Vaţa erau vizitate adesea de regele Carol al II-lea.


„Scăldătoarea porcilor” - Sursa: zhd.ro

Complexul balnear, ajuns în patrimoniul Romtelecom, a fost închis în 2010. În spatele lui, localnicilor le-a rămas „scăldătoarea porcilor” – câteva ochiuri de apă apă termală alimentate printr-o conductă de canalizare în care oamenii vin să se relaxeze. „Scăldătoarea porcilor” a fost numită astfel pentru că aici o scroafă slăbănoagă ar fi fost lăsată să moară lângă izvoare, dar peste câteva zile s-a întors sănătoasă în ograda stăpânului ei.
 

Călan – lingura romană de la Aquae

La marginea oraşului Călan, pe malul Streiului, turiştii găsesc rămăşiţele unei staţiuni termale antice, denumită „Aquae”. Izvoarele termominerale şi solul fertil al Luncii Streiului au impus Aquae ca o „statio” pe drumul ce lega Ulpia Traiana de Apulum, scria Alexandru Voinea în lucrarea „O incursiune în istoria întreţinerii sănătăţii prin apă în România.


Lingura romană Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

„Din vechile thermae s-au mai păstrat doar bazinul cioplit în stâncă, utilizat de locuitorii din împrejurimi până în zilele noastre. Ansamblul bazin – canal, datorită formei sale păstrate în timp, a fost denumit „Lingura romană”. Băile romane erau mai accesibile celor bogaţi, stăpânilor de sclavi, autohtonii daco-geţi, locuitori ai satelor, continuând să-şi tămăduiască bolile prin vechile lor remedii, într-un cadru mai puţin sofisticat”, informa cercetătorul.

În prezent, cei care ajung la băile Călan mai pot vedea bazinul roman săpat în stâncă şi alimentat de trei izvoare termale. Perimetrul „lingurii” de pe malul streiului are aproape 100 de metri,  lungimea ei este de peste 14 metri, lăţimea maximă este de 7,5 metri şi adâncimea de patru metri. În anii ´60, în jurul „lingurii romane” a fost înfiinţat un complex de agrement, iar izvoarele au fost captate pentru a umple bazinele sale. Baia antică a rămas izolată, însă bazinele termale sunt căutate de localnici.

Germisara - staţiunea antică unde au fost găsite ofrande de aur

Izvoarele termale de la Geoagiu au fost cunoscute încă din vremea dacilor şi a romanilor. Arheologii au descoperit aici rămăşiţele unei aşezări prospere în Antichitate, apropiate minelor de aur din Transilvania. La începutul secolului trecut în zona împânzită de ruine antice a fost înfiinţată o staţiune cu rol curativ şi de relaxare, care s-a dezvoltat în deceniile de comunism. 

Vara, staţiunea Geoagiu Băi, aflată la cinci kilometri de centrul oraşului Geoagiu, devine unul dintre cele mai aglomerate „sate de vacanţă” din vestul ţării. La fel ca în Călan, pensionarii ocupă o pondere importantă din clienţii fideli ai staţiunii Geoagiu. În afara ştrandului, printre atracţiile din zonă se află şi cascada Clocota, alimentată de izvoarele termale.



Ruinele Germisarei, complexul termal antic, în jurul căruia s-a dezvoltat staţiunea, au fost cercetate şi restaurate la mijlocul anilor '80, când în urma săpăturilor arheologice au fost descoperite 11 plăcuţe votive de aur (ofrande) şi numeroase alte artefacte antice preţioase. Atunci, fundul craterului a fost reamenajat şi transformat într-o piscină din beton, la care se coboară pe câteva trepte şi în care se strânge apa de ploaie, căpătând o culoare verzuie.


Germisara Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

În jurul bazinului în care oamenii pun monede în speranţa că vor avea noroc, sunt câteva tunele şi grote, care stârnesc curiozitatea turiştilor, însă locul rămâne mai mult pustiu. Puţini dintre oaspeţii săi cunosc povestea Germisarei şi îi acordă interesul cuvenit locului vechilor „Thermae Germisara“ - unul dintre cele trei complexe cu ape termale cunoscute din Dacia romană, alături de Herculaneum şi Aquae Călan.
 

Bazinele cu apă termală din satele Hunedoarei
 

Zona de sud a Munţilor Metaliferi, mărginită de Valea Mureşului, este împânzită de izvoare minerale şi termale, rezultate în urma unor fenomene complexe postvulcanice. Apele binefăcătoare erau cunoscute încă din Antichitate. Astfel de izvoare sunt în Păuliş, Boholt, Hărţăgani, Banpotoc, Rapolt, Bobâlna, Geoagiu, Bozeş şi Băcaia, însă doar câteva comunităţi se folosesc de ele ca locuri de relaxare.


Bazinul din Rapolţel Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

La Feredeie, bazinele cu apă minerală ascunse pe Valea Bobâlnei, într-un loc pitoresc înconjurat de pădure, au devenit în ultimii ani o atracţie pe timp de vară pentru hunedoreni.


Feredeie Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL.

În Rapolţel, învecinat Bobâlnei de pe Valea Mureşului, localnicii au amenajat un bazin cu ape minerale în mijlocul satului. În Banpotoc, izvoarele minerale erau folosite ca sursă de alimentare pentru nenumăraţi hunedoreni, crare veneau adesea aici pentru a-şi umple sacii cu bidoane de plastic cu apa considerată benefică pentru organism. La Banpotoc, pe marginea drumului din apropierea unor izvoare, de peste patru decenii a fost construit un bazin, folosit ca loc de scăldat. Şi în Deva, şi în Hunedoara au fost descoperite ape termale.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Scăldătoarea cu ape termale ascunsă în munţi, pe care oamenii au transformat-o într-un mic paradis VIDEO

Top 10 staţiuni termale din România faimoase în lume. Locurile căutate pentru aerul pur şi apele vindecătoare

VIDEO Locul tămăduitor unde strămoşii noştri puneau ofrande de aur în cinstea zeilor a devenit tărâmul nimănui


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările