Sentinţă în dosarul aurului dacic furat din Sarmizegetusa: Iulian Ceia a fost condamnat la şapte ani de închisoare

Sentinţă în dosarul aurului dacic furat din Sarmizegetusa: Iulian Ceia a fost condamnat la şapte ani de închisoare

Pedeapsa acordată lui Iulian Ceia a fost redusă la şapte ani de închisoare. FOTO: Arhivă.

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat astăzi soluţia în cel mai vechi dosar al căutătorilor de comori din Munţii Orăştiei. Instanţa din Alba Iulia a redus condamnările primite în 18 decembrie 2009 de membrii grupării acuzate de trafic de obiecte de patrimoniu. Sentinţa nu este definitivă.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat astăzi sentinţa în apelul celui mai vechi dosar al căutătorilor de comori din cetăţile Munţilor Orăştiei. În urmă cu patru ani, tot într-o zi de 18 decembrie, cei 12 hunedoreni anchetaţi în acest dosar au fost condamnaţi de Tribunalul Hunedoara la pedepse de până la 12 ani de închisoare. Au contestat decizia instanţei, iar procesul a fost reluat la Curtea de Apel Alba Iulia.  
Prin hotărârea de astăzi a instanţei au fost reduse pedepsele date de tribunal.

Pedepse reduse pentru Iulian Ceia
Cel mai mult a avut de câştigat Iulian Ceia, considerat liderul grupării specializate în traficul de obiecte antice, provenite din siturile arheologice ale cetăţilor dacice. Ceia a fost achitat pentru infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. De asemenea, a încetat procesul penal împotriva lui, pentru infracţiunile de şantaj de care fusese acuzat, iar instanţa a decis schimbarea încadrării juridice din complicitate la furt calificat de obiecte de patrimoniu în tăinure, pentru care a fost condamnat la cinci ani de închisoare. A fost condamnat, de asemenea, la şapte ani de închisoare pentru lipsire de libertate.
 

„În urma contopirii pedepselor, Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare. (la instanţa de fond a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi civile)”, a precizat Cosmin Muntean, purtătorul de cuvânt al instanţei.
Ceilalţi 11 inculpaţi din acest dosar au fost condamnaţi pentru infracţiuni legate de traficul de obiecte de patrimoniu şi asociere în săvârşirea unor infracţiuni, la pedepse cuprinse între trei ani şi 10 ani de închisoare.

Aurarii, puşi la plată
În dosarul comorilor dacice, înregistrat pentru prima dată pe rolul unei instanţe în anul 2005, au fost inculpaţi Iulian Ceia, considerat liderul grupării infracţionale, Ciprian State Hidişan, Ion Nedelcu, Adrian Nistor, Florin Nistor, Mugur Nedelcu, Mihai Zerkula, David Magda, Ioan Petru Groza, Alberto Deak, Ileana Vasinca şi Ioan Vasinca.

„Curtea de Apel Alba Iulia obligă pe inculpaţii Hidişan Ciprian State, Nedelcu Ion, Nistor Ioan Florin şi Nistor Adrian Marcel să restituie părţii civile (Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional) în natură bunurile sustrase sau să plătească acesteia, în solidar, contravaloarea sumei de 1.115.760 Euro în lei la data plăţii. Curtea de Apel Alba Iulia obligă pe inculpaţii Magda David, Zerkula Mihai, Nedelcu Mugu Niu şi Ceia Iulian să restituie părţii civile bunurile sustrase sau să plătească acesteia, în solidar, contravaloarea sumei de 446.304 Euro, în lei la data plăţii, inculpatul Ceia Iulian în limita sumei de 223.152 Euro ( contravaloarea în lei la data plăţii)”, a informat Curtea de Apel Alba Iulia.
Soluţia pronunţată astăzi de Curtea de Apel Alba Iulia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României.

Aproape un deceniu de anchete
Hunedorenii implicaţi în acest dosar sunt acuzaţi că în perioada 1997 – 2005 au sustras mai multe tezaure de bijuterii, monezi şi obiecte de valoare antice. Printre bunurile care au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor se numără şi cel puţin 15 spirale din aur masiv. Apărătorii inculpaţilor au solicitat achitarea acestora, unul dintre motive fiind că brăţările din aur nu sunt autentice. Infracţiunile puse în sarcina aurarilor au fost legate de traficul de obiecte de patrimoniu, şantaj, furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, lipsire de libertate şi chiar proxenetism. Prejudiciul produs de învinuiţi a fost de circa două milioane de euro.
 

“De la declanşarea anchetei, în anul 2005 şi până în prezent, prin activitatea organelor judiciare, au fost repatriate mai multe tezaure antice: 711 monede Koson din aur, 13 brăţări dacice din aur, un colier cu pandative şi o pereche  de cercei din aur, trei scuturi dacice din fier forjat, depozite de unelte şi arme, câteva zeci de mii de monede antice din aur, argint şi bronz, precum şi numeroase alte artefacte, depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României şi a muzeelor naţionale de istorie din Alba Iulia şi Cluj-Napoca”, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Vă recomandăm şi:

Opt ani de procese pentru jefuitorii cetăţilor dacice. Instanţa decide soarta aurarilor într-o zi fatidică

Tezaur de galbeni recuperat din Londra, după ce a fost furat din Sarmizegetusa

FOTO Aici nu-i SarMISAgetusa: spirala yoghinilor, gonită de pe soarele dacilor

Blestemul şi binecuvântarea codului galben: povestea comorii scoase la iveală, de Sânziene, în urma furtunilor ce au distrus zidul Sarmizegetusei Regia

FOTO Cele cinci motive pentru care brăţările dacice din aur sunt autentice

FOTO Drumul spre Blidaru, cetatea militară a dacilor din munţii Orăştiei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările