Goana după aur şi cărbune a lăsat locul goanei după turişti. Cum s-au schimbat fostele centre miniere VIDEO

Goana după aur şi cărbune a lăsat locul goanei după turişti. Cum s-au schimbat fostele centre miniere VIDEO

Satul Săcărâmb, faimos pentru zăcămintele de aur. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Minele de aur, fier şi cărbune au o istorie îndelungată în judeţul Hunedoara, însă după închiderea celor mai multe exploatări miniere, localnicii au fost nevoiţi să îşi caute alte surse de venit.

Ştiri pe aceeaşi temă

La sfârşitul anilor ´80, când industria minieră şi-a început declinul abrupt, aproape un sfert din populaţia activă a judeţului Hunedoara era angrenată în activităţi asociate mineritului.

Blestemul minelor de uraniu. Cum au trăit românii în coloniile miniere secrete controlate de sovietici VIDEO

Cât de bogată a fost Hunedoara în ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar. Aurul, fierul şi cărbunele au transformat-o într-un „El Dorado“ pentru străini

Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO

În bazinul carbonifer al Văii Jiului, zeci de mii de oameni erau angajaţi la minele de huilă şi în uzinele din jurul acestora. În zona Ghelari – Teliuc din vecinătatea Hunedoarei, mii de localnici lucrau la extragerea minereului de fier, iar în munţii Metaliferi, unde predomină zăcămintele de aur, cupru, argint şi alte metale neferoase, mineritul era principala activitate economică din zonă. 

Mai multe mine izolate din Munţii Poiana Ruscă şi Apuseni asigurau şi ele locuri de muncă pentru comunităţile restrânse din vecinătatea lor.

 


Declinul industriei miniere în Hunedoara. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

 

Cele mai multe dintre minele din judeţul Hunedoara s-au închis până la sfârşitul anilor 2000, iar principala alternativă propusă de autorităţi pentru salvarea economică a zonelor defavorizate după închiderea exploatărilor au fost investiţiile în sprijinirea turismului. În multe localităţi cu tradiţie minieră, investiţiile publice promise s-au lăsat aşteptate ori s-au dovedit ineficiente şi insuficiente pentru a da un imbold turismului.

Unele foste centre miniere din judeţul Hunedoara au şansa de a rămâne atractive turistic, aşa cum în trecut erau căutate pentru bogăţia zăcămintelor lor.

Valea Jiului - de la cărbune la schi

De aproape două secole, aşezările din Valea Jiului s-au dezvoltat în jurul marilor zăcăminte de huilă din bazinul carbonifer. Cele mai multe dintre exploatări au fost închise în ultimele trei decenii, împreună cu uzinele care funcţionau în strânsă legătură cu acestea. Pe lângă bogăţia resurselor subterane, localnicii se pot mândri cu frumuseţea regiunii de la poalele munţilor Parâng, Vâlcan şi Retezat.


Parâng Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

Deşi aproape toate administraţiile locale din Petrila, Petroşani, Vulcan, Aninoasa, Lupeni şi Uricani le-au promis localnicilor transformarea oraşelor miniere în oraşe turistice, planurile s-au dovedit dificil de realizat. 

O mulţime de proiecte au rămas doar pe hârtie. Printre ele se numără: transformarea fostei mine Aninoasa, închisă în 2006, într-un muzeu; construcţia unui Aqua Land în Lupeni şi a unuia în Vulcan; dezvoltarea turismului rural şi montan în Petrila, introducerea în circuitul turistic a satelor din jurul Petroşaniului, construcţia unor muzee dedicate momârlanilor, mineritului, tradiţiilor locale, muntelui în Uricani, Vulcan, Petrila şi alte proiecte.


Uricani Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

Totuşi, sute de localnici, mulţi dintre ei foşti mineri, s-au orientat spre turism şi au reuşit să îşi asigure venituri suplimentare: staţiunile montane Parâng (Petroşani) şi Straja (Lupeni), căutate de amatorii de schi, numără împreună peste 400 de case de vacanţă, cabane şi pensiuni, multe construite în ultimul deceniu. În Valea Jiului, principalele atracţii turistice sunt munţii Parâng, Straja, Pasul Vâlcan, Peştera Bolii şi Retezatul Mic.
 

Săcărâmb – de la metale preţioase la energii nebănuite
 

Minele de aur din Săcărâmb au fost închise la mijlocul anilor 2.000, iar cele mai multe dintre fostele construcţii ale exploatării miniere s-au ruinat. Întregul sat din Munţii Metaliferi, aflat la circa 30 de kilometri de Deva, a păstrat amprenta pe care cele aproape trei secole de minerit au lăsat-o de-a lungul timpului asupra sa şi a vieţii localnicilor.

 

 

„Din 2005 – 2006 mina de aur s-a închis, iar mulţi oameni au rămas fără serviciu şi nu au avut nici suficientă vechime în muncă sau vârsta necesară pentru a se putea pensiona”, relata unul dintre foştii mineri din Săcărâmb, devenit între timp cioban. Alţi localnici s-au reorientat spre turism.

Tainele celui mai frumos monument din Săcărâmb, ridicat în secolul al XIX-lea din fontă de la Govăjdia

Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO

FOTO Pădurea de argint, locul tainic din Munţii Metaliferi, cu ape tămăduitoare. Cea mai frumoasă legendă

Mai multe pensiuni au fost ridicate în ultimii ani în Săcărâmb, considerat o zonă climaterică. 

„Întreg Săcărâmbul reprezintă un centru energetic foarte puternic. Aşezarea se află în centrul unui vechi con vulcanic care a avut altitudinea de 3.300 de metri. Acest con există virtual, îşi manifestă energiile resimţite intens. Este un loc benefic pentru sănătate“, relata Alexandru Tokar, autor al monografiei Săcărâmbului.


Mina Coranda, Certeju de Sus Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

Conul vulcanic despre care vorbea localnicul este Dealul Calvaria Mare - locul de unde de-a lungul timpului au fost extrase zeci de tone de aur, dar şi metale preţioase rare, ca teluriul, kreneritul, muthmannitul, săcărâmbitul (nagyagit), petzitul şi silvanitul. 

La poalele sale, o mulţime de guri de mină, din diferite epoci, au fost astupate cu beton, pentru ca nimeni să nu se mai poată aventura în măruntaiele pământului. 

În apropiere, „pădurea de argint” din Săcărâmb reprezintă o altă atracţie turistică.


Parcul din Săcărâmb Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

În centrul satului au rămas câteva clădiri miniere părăsite, înconjurând un parc cu bănci rupte, lăat neîngrijit. La poalele Dealului Calvaria se întinde o altă locallitate minieră: Certeju de Sus. Şi aici clădirile vechii mine au rămas părăsite şi ruinate, iar priveliştea aşezării este completată de bocurile muncitoreşti degradate. Câteva pensiuni au fost înfiinţate şi în Certeju de Sus.


Săcărâmb Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL
 

Atracţiile turistice din ţinutul aurului
 

Zăcămintele aurifere din zona Bradului, aflată la poalele munţilor Metaliferi, au fost exploatate încă din Antichitate. Minele şi uzinele miniere din Ţara Zarandului au fost închise la mijlocul anilor 2000, lăsând în urma lor o mulţime de ruine şi suprafeţe mari de terenuri care nu au mai fost ecologizate.


Gura Barza Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

După închiderea exploatării Barza, din 2006, primarul Florin Cazacu anunţa că vechea mină ar putea fi amenajată ca muzeu. Acum locul este împânzit de ruine. În apropiere, turiştii pot vizita una dintre cele mai vechi galerii miniere din România, Treptele Romane, clădită în vremea ocupaţiei romane a Daciei.



Un „drum al aurului” care porneşte din Brad spre Treptele Romane, Biserica Ruda 12 Apostoli şi vechea mină Barza urma să devină un reper turistic al zonei, însă a rămas neasfaltat complet, iar în ultimele luni, a fost folosit mai intens de transportatorii de lemne. 

Istoria mineritului aurifer este comprimată, la Brad, într-un spaţiu unic în Europa. Muzeul Aurului păstrează în colecţia sa peste 1.000 de exponate din aur care cântăresc aproape cinci kilograme, dar şi metale preţioase ca silvanitul şi nagyagytul, descoperite pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munţii Apuseni. În apropiere de Brad, alte locuri de poveste pot face uitată prăbuşirea mineritului.


Muzeul Aurului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În cimitirul bisericii din Ţebea, mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu şi Simeon Groza, lideri ai românilor în timpul Revoluţiei din 1848 – 1849, au devenit locuri de pelerinaj la Serbările Naţionale organizate în fiecare toamnă. Mai mulţi stejari au fost plantaţi de-a lungul timpului în vecinătatea lor, însă cel mai faimos dintre ei a rămas Gorunul lui Horea.


Ţebea Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

Este vechi de peste 400 de ani şi se spune că sub acest copac Horea i-a chemat la luptă pe moţi. Mai puţin de 20 de kilometri despart municipiul Brad de Vaţa de Sus, un loc faimos în trecut pentru băile sale termale. Complexul balnear este închis, dar localitatea de munte nu duce lipsă de turişti. Aici s-a născut în 1910 şi a copilărit Arsenie Boca, unul dintre cei mai cunoscuţi duhovnici români.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO „Blocurile fantomă“ ridicate de comunişti în munţi. Ce soartă a avut cel mai ciudat cartier muncitoresc

Cum arată fosta mină Barza, închisă în urmă cu 15 ani. De aici au fost scoase zeci de tone de aur VIDEO

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

Zi istorică - 137 de ani de la înfiinţarea Uzinelor de Fier: „Dealul Ghelariului se topeşte în Hunedoara”

 Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO

Coloşii Văii Jiului, prefăcuţi în ruine. Cum au dispărut definitiv minele Petrila, Paroşeni şi Uricani FOTO

Prăbuşirea celui mai mic oraş din Hunedoara. Sunt 15 ani de la închiderea minei de cărbune vechi din 1880 VIDEO

FOTO Valea Jiului la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cum a uimit ţinutul „aurului negru“ un celebru geolog englez

Iadul negru al Petroşaniului, descris de Nicolae Iorga: "mulţimea lucrează chinuită în pământ, la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed"

Minele „mortale“ de cărbune în România comunistă. Cum munceau românii în cele mai riscante exploatări

Priveliştea sumbră a fostelor mine de fier de la Teliuc. Coloşii de beton în ruină de lângă Hunedoara VIDEO

Lacul care nu s-a oprit din creştere. A fost creat într-o carieră minieră şi a ajuns la dimensiuni uriaşe VIDEO

Locuri pline de secrete pe Lacul Cinciş: Casa Albă a lui Ceauşescu, barajul uriaş şi bisericile de sub ape VIDEO

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările