Apusul liderilor providențiali. Prăbușirea popularității lui Trump, Netanyahu și Putin oferă o nesperată gură de oxigen Occidentului
0Într-o lume măcinată de conflicte de uzură și crize sistemice suprapuse, o undă de pesimism fără precedent s-a instalat în rândul societăților occidentale. Războaiele din Europa și Orientul Mijlociu, ascensiunea extremismului politic, economiile stagnante, inegalitatea sufocantă și criza climatică au transformat actualitatea într-un coșmar colectiv.

Efectul imediat? Un exod informațional. Un studiu recent al Institutului Reuters arată că 40% dintre respondenții din aproximativ 50 de țări evită activ știrile, considerându-le o sursă majoră de anxietate. Sentimentul că lucrurile merg într-o direcție greșită este copleșitor: 90% dintre francezi, 79% dintre britanici și 77% dintre germani privesc viitorul cu un pesimism profund. În paralel, sondajele Pew Research Center reconfirmă că SUA, Rusia și China rămân percepute drept cele mai mari amenințări la adresa securității globale.
Totuși, dincolo de acest ocean de apatie și neîncredere, se conturează o dinamică subtilă, dar dătătoare de speranță. Cei trei lideri care au ghidat și alimentat marile convulsii geopolitice ale ultimului deceniu – Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Vladimir Putin – par să fi intrat, simultan, pe o pantă descendentă, scrie Simon Tisdall în The Guardian.
Rusia lui Putin: Fracturile unui război fără sfârșit
La mai bine de patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, regimul de la Kremlin se confruntă cu cele mai severe vulnerabilități din istoria sa recentă. Ceea ce Vladimir Putin anticipa a fi o „operațiune militară specială” de scurtă durată s-a transformat într-un conflict mai lung decât cel al Rusiei în Al Doilea Război Mondial. Prețul plătit de Moscova este astronomic: estimările indică pierderea a cel puțin 350.000 de soldați ruși.
Pe plan intern, costurile economice au devenit nesustenabile, în ciuda eforturilor propagandei de a masca efectele sancțiunilor occidentale prin cenzură digitală. Umilința militară este greu de digerat pentru vulturii de la Moscova: Ucraina nu doar că rezistă grație tehnologiei inovatoare a dronelor, dar își menține pozițiile, forțând chiar reducerea dimensiunilor tradiționalei parade de Ziua Victoriei din Piața Roșie de teama atacurilor aeriene. În culise, surse analitice indică temeri tot mai mari ale lui Putin privind o revoltă a „siloviki-lor” (șefii structurilor de securitate), explicând astfel rarisimele sale apariții publice și o recentă declarație ambiguă potrivit căreia războiul „se apropie de sfârșit”.
Israelul după Bibi: Decontul „războaielor eterne”
În Orientul Mijlociu, Benjamin Netanyahu traversează o criză politică ce i-ar putea fi fatală. Cel mai longeviv prim-ministru al Israelului se confruntă cu o mobilizare fără precedent a opoziției, care s-a unit pentru a dărâma coaliția sa de extremă dreaptă în perspectiva alegerilor programate pentru luna octombrie.
Obsesia Washingtonului pentru „insula interzisă”. De ce nu poate Donald Trump să lase Cuba în pace?Alegătorii israelieni sunt chemați să taxeze un cumul de eșecuri strategice: incapacitatea de a preveni masacrele din 7 octombrie 2023 și refuzul unei anchete independente și nerespectarea promisiunii de a „distruge” mișcarea Hamas și acuzațiile internaționale de crime de război în Gaza.
La astea se adaugă decizia dezastruoasă, asumată alături de Donald Trump, de a lansa un conflict direct cu Iranul, care nu a reușit să stopeze programul nuclear al Teheranului, dar a aruncat în aer stabilitatea din Strâmtoarea Ormuz.
Uzura unui nou „război etern” și ocuparea ilegală din Liban au prăbușit cota de încredere a lui Netanyahu, plasându-l în fața unui dublu decont: cel al propriilor alegători și cel al Curții Penale Internaționale.
Washington: Capcana economică și perspectiva izolării lui Trump
Peste Ocean, Donald Trump pare să devină propria victimă. Ignorând dificultățile economice majore pe care aventura militară din Iran le-a impus direct claselor defavorizate din SUA, președintele american a început să piardă sprijinul exact în rândul electoratului care l-a propulsat la putere. Popularitatea sa a scăzut la 38%.
Politica externă tranzacțională a lui Trump – marcată de războaie comerciale sterile, negarea crizei climatice, jignirea aliaților europeni din NATO și deschiderea bizară manifestată la Beijing față de liderii autoritari – a alimentat din plin pesimismul publicului occidental. Însă scrutinul din SUA este decis, în mod tradițional, de starea economiei. În condițiile în care deciziile Casei Albe destabilizează piețele, alegerile de la jumătatea mandatului (midterms) din noiembrie ar putea aduce o victorie a democraților în Camera Reprezentanților și în Senat, transformându-l pe Trump într-un lider politic izolat și vulnerabil în fața unei noi proceduri de suspendare (impeachment).
Oportunitatea unei resetări globale
Îndepărtarea sau neutralizarea politică a acestui triumvirat toxic ar putea schimba fundamental logica relațiilor internaționale. Desigur, plecarea lui Putin nu va transforma peste noapte Kremlinul într-o democrație, însă orice succesor va fi obligat, de dragul supraviețuirii economice a Rusiei, să caute o cale de ieșire din războiul de uzură din Ucraina.
În Israel, eliminarea extremei drepte dintr-o viitoare ecuație guvernamentală ar putea tempera persecuțiile din Gaza și Cisiordania, deschizând calea unei reflecții naționale obligatorii despre viitorul statului. Iar o Americă eliberată de impredicbilitatea tranzacțională a lui Trump ar permite reconstrucția încrederii în interiorul blocului occidental.
Slăbirea concomitentă a puterii acestor trei lideri demonstrează că, în cele din urmă, chiar și cele mai agresive formule de populism și autoritarism se lovesc de realitatea economică și de epuizarea societăților. Pentru un Occident demoralizat, deznodământul acestor crize interne de leadership reprezintă prima dovadă concretă că speranța și normalitatea pot fi recâștigate.























































