FOTO Florile magice rare din cetăţile dacice. Locurile tainice unde cresc iarba fiarelor şi mătrăguna

FOTO Florile magice rare din cetăţile dacice. Locurile tainice unde cresc iarba fiarelor şi mătrăguna

Iarba fiarelor. FOTO: Aurora Peţan.

Flori sălbatice rare, ca laleaua pestriţă şi garofiţa de stâncă, şi ierburi considerate miraculoase, cum sunt mătrăguna şi iarba fiarelor, împânzesc cetăţile dacice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oaspeţii cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei sunt întâmpinaţi într-un decor natural de poveste, căruia îi dau culoare o mulţime de specii de flori şi ierburi sălbatice cu proprietăţi curative.

GALERIE FOTO

Mătrăguna, Iarba fiarelor, garofiţa de stâncă, laleaua pestriţă, limba cerbului, orhideele sălbaice, nalba de pădure şi alte nenumărate specii rare împodobesc în această perioadă stâncile şi pădurile din jurul aşezărilor antice, iar unii localnici au făcut o pasiune pentru a le descoperi.

Arheologul Aurora Peţan locuieşte la poalele cetăţii dacice Piatra Roşie, iar una dintre surprizele pe care sălbăticia naturii i-a rezervat-o, în această perioadă, a fost descoperirea ierbii fiarelor (Vincetoxicum hirundinaria) – o plantă misterioasă prezentă în mitologia poporului român, despre care se spune că deschide orice lacăte, cufere şi uşi, dându-i celui care o culege ocazia bogăţiei şi a libertăţii.

„Sfarmă potcoavelor cailor care trec peste ea. Rupe coasa şi plugul. Deschide lacăte, uşi, ferecături. Apără de sabie şi glonţ, dacă o încrustezi în palma dreaptă. Deschide uşi către alte tărâmuri. Îţi dă darul de a pricepe limba animalelor şi a plantelor. Îşi schimbă locul în fiecare an, nouă ani la rând. Nu se lasă culeasă, se afundă în pământ. E vie şi umblă ca oamenii. Noaptea străluceşte ca aurul. Creşte în locul în care a fost trăznit un drac. Doar două vietăţi o pot găsi: ariciul şi ciocănitoarea. Mă rog, şi subsemnata. Dragi prieteni, în basmul meu a înflorit iarba-fiarelor”, relatează Aurora Peţan.

Într-o altă zi de mai, „Doamna codrului” i-a apărut cercetătoarei în cale. Mătrăguna, folosită din timpuri arhaice în vrăji şi descântece de dragoste, creşte într-un singur loc din cetatea Piatra Roşie. Planta otrăvitoare, cu frunze ovale, cu flori violete şi purpurii care înfloreşte în toiul verii, cu fructe negre şi lucioase a fost numită „împărăteasa buruienilor” datorită puterilor ei magice pe care i le-a atribuit poporul român. Mircea Eliade amintea de ritualul fetelor care voiau să fie chemate mai des la horă sau să se mărite primele. Acestea mergeau la miezul nopţii îmbrăţişate până la locul unde se afla mătrăguna, se descălţau şi dansau îmbrăţişate în jurul ei, până înainte de a fi surprinse de ivirea zorilor. „Femeile lumeţe ca să trezească dragostea bărbaţilor, se dezbracă de toate veştmintele când dezrădăcinează mătrăguna”, scria filosoful Mircea Eliade. „A înflorit mătrăguna mică în cetate (Scopolia carniolica). Conţine atropină, la fel ca Doamna codrului - mătrăguna propriu-zisă. Are efect narcotic, halucinogen. I se mai spune „mutulica”. Creşte într-un singur loc în cetate, înconjurată de grupuri de spânz. Întreg locul e plin de plante magice şi de leac”, susţine cercetătoarea, care a publicat pe pagina sa de Facebook imagini cu zeci de plante rare din zona sitului UNESCO.

Iată câteva dintre acestea:


Iarba Fiarelor -„Sfarmă potcoavelor cailor care trec peste ea. Rupe coasa şi plugul. Deschide lacăte, uşi, ferecături. Apără de sabie şi glonţ, dacă o încrustezi în palma dreaptă. Deschide uşi către alte tărâmuri. Îţi dă darul de a pricepe limba animalelor şi a plantelor. Îşi schimbă locul în fiecare an, nouă ani la rând. Nu se lasă culeasă, se afundă în pământ. E vie şi umblă ca oamenii. Noaptea străluceşte ca aurul. Creşte în locul în care a fost trăznit un drac. Doar două vietăţi o pot găsi: ariciul şi ciocănitoarea. Mă rog, şi subsemnata. Dragi prieteni, în basmul meu a înflorit iarba-fiarelor. (Vincetoxicum hirundinaria)” – Aurora Peţan


Orhidee sălbatice - „Mi-au ieşit azi în cale nişte orhidee sălbatice. Şi mi-am adus aminte de un vizitator care acum ceva vreme m-a criticat că am prea puţine ghivece de flori în casă. M-am întristat pentru el, pentru că mi-am dat seama ce înseamnă ca ghiveciul să fie singurul tău contact cu natura, într-un apartament la etajul 10. E greu să înţelegi cum e să fii înconjurat de milioane de flori aproape tot timpul anului. Flori sălbatice, libere. (Orchis morio)” – Aurora Peţan
 


Limba cerbului -
„Aţi văzut vreodată un cerb scoţând limba? Nici eu. Limba cerbului sau năvalnicul este o ferigă căreia îi place printre ruine, pentru că preferă cotloanele umbroase şi umede. Cea din poză creşte chiar pe un bloc dintr-un zid dacic. Un fel de ultimi locuitori ai cetăţii. (Asplenium scolopendrium)”– Aurora Peţan


Mojdreanul -
„Dumnealui e mojdreanul cel înmiresmat sau frasinul de munte. L-am vizitat pe înserat. Am văzut azi sute de astfel de inflorescenţe în preajma cetăţii. (Fraxinus ornus)” – Aurora Peţan


Garofiţa de stâncă - „Ultimele garofiţe de stâncă, undeva pe stâncăriile pe care era amplasat unul din turnurile incintei II a cetăţii. Cu vedere excelentă spre şaua dealului şi spre singura cale de legătură cu cetatea, ce vine dinspre Poiana Omului. (Dyanthus petraeus)” – Aurora Peţan
 


Micsandra sălbatică -
„Dumneaei este o micsandră sălbatică. În fişa postului are ca sarcină să coloreze şi parfumeze stâncile cetăţii la vremea asta” – Aurora Peţan.


Spânz -„Spânz (helleborus purpurescens). Zis şi coada-popii, ouăle-popii, păduchii-popii şi alte cele ale popii. Popa, ca personaj central al satului tradiţional, e adesea "implicat" în fitonimia populară: imaginaţia ţăranului e mult mai bogată decât am crede. Altfel, spânzul este o plantă magică, foarte frumoasă, vindecătoare şi ucigaşă în acelaşi timp” – Aurora Peţan.


Orhideea albă - Orhideea albă. Solitară, preţioasă, ascunsă între ierburile cetăţii. Nu mulţi au ochi să o vadă. - Aurora Peţan.


Laleaua pestriţă - Surpriză mare pe stâncile Pietrei Roşii: laleaua pestriţă! Fritillaria meleagris sau floarea de şah, o plantă foarte rară, pe cale de dispariţie. Cea de aici este roşie (cele mai multe sunt violet).


Mătrăguna - „A înflorit mătrăguna mică în cetate (Scopolia carniolica). Conţine atropină, la fel ca Doamna codrului - mătrăguna propriu-zisă. Are efect narcotic, halucinogen. I se mai spune „mutulica”. Creşte într-un singur loc în cetate, înconjurată de grupuri de spânz. Întreg locul e plin de plante magice şi de leac” – Aurora Peţan.


Mai puteţi citi şi:

Mătrăguna, planta erotică a românilor. Fetele dansau goale, se sărutau şi mimau actul sexual înainte s-o folosească

Secretele ierburilor magice ce aduceau fericirea în dragoste şi sex. Ce făceau medievalii cu mătrăguna şi mandragora

Zece flori care aduc dragostea: cele mai puternice plante folosite la descântecele şi vrăjile făcute iubiţilor

Iarba Fiarelor. Foto: Aurora Pețan / Facebook.

Imagini din aceeasi galerie
  • Iarba Fiarelor. Foto: Aurora Pețan / Facebook.
  • Orhidee sălbatice. Foto: Aurora Pețan.
  • Limba Cerbului. Foto: Aurora Pețan.
  • Mojdreanul. Cetatea Piatra Roșie. Foto: Aurora Pețan.
  • Iarba fiarelor. Foto: Aurora Pețan.
  • Garofița de stâncă. Foto: Aurora Pețan.
  • Micsandra sălbatică. Foto: Aurora Pețan.
  • Garofițe de stâncă. FOTO: Aurora Pețan.
  • Poteca spre cetatea Piatra Roșie. Foto: Aurora Pețan.
  • Scorușul Cetății. Foto: Aurora Pețan.
  • Sânger înflorit. Foto: Aurora Pețan.
  • Orhidee sălbatică. Foto: Aurora Pețan.
  • Spânz. Foto: Aurora Pețan.
  • Iască. Foto: Aurora Pețan.
  • Ciuboțelele cucului. FOTO: Aurora Pețan.
  • Leurda. Foto: Aurora Pețan.
  • Drăgaice. Foto: Aurora Pețan.
  • Orhideea Albă. Foto: Aurora Pețan.
  • Liliacul. Foto: Aurora Pețan.
  • Laleaua Pestriță. Foto: Aurora Pețan.
  • Mătrăguna. Foto: Aurora Pețan.
  • Nalbă de pădure. Foto: Aurora Pețan.
  • Laptele cucului. Foto: Aurora Pețan.
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările