FOTO Cele 7 minuni din Munţii Retezat. Poveştile lacurilor magice unde se scaldă legende cu prinţi şi uriaşi

FOTO Cele 7 minuni din Munţii Retezat. Poveştile lacurilor magice unde se scaldă legende cu prinţi şi uriaşi

Retezat. FOTO: Marius Turc.

Retezatul este considerat un adevărat templu al naturii, ale cărui „podoabe albastre” sunt cele peste 50 de lacuri glaciare.

Ştiri pe aceeaşi temă

De aproape două secole, Retezatul a fost recunoscut ca „templu al naturii”, fiind un loc căutat de exploratori din toate colţurile Europei.

GALERIE FOTO

În secolul al XIX-lea, pădurile masivului au fost locuri de vânătoare favorite ale unor prinţi şi nobili din Imperiul Austro-Ungar, iar pe malurile lacurilor glaciare şi-au înfiinţat taberele călătorii atraşi de pasiunea pentru ştiinţele naturale şi de fauna bogată a ţinutului. La mijlocul anilor ’30, Retezatul a devenit, la iniţiativa savanţilor români Alexandru Borza şi Emil Racoviţă, prima rezervaţie naturală din România.

„În acest gigantic sanctuar al naturii cu o întindere de cel puţin 100 kilometri pătraţi vor admira şi studia minunele creaţiunii concentrate aici parcă din adins, generaţiile actuale şi viitoare de naturalişti, turişti din ţară şi de peste hotare, atraşi de faima Retezatului. Aici îşi va face educaţia patriotică şi tinerimea care va sorbi în aceşti munţi aerul de libertate lăsat moştenire de Craiul Decebal, şi îşi va umplea sufletul de mândrie cunoscând acest petec de pământ unic în felul său, simbol al bogăţiilor noastre naturale: Retezatul", scria Alexandru Borza, în lucrarea „Retezatul”. Cu timpul „templul naturii” a ajuns să ocupe aproape 40.000 de hectare, din care jumătate sunt acoperite cu pădure. Retezatul oferă panorame impresionante de la înălţimea vârfurilor de peste 2.500 de metri, acoperite cu zăpadă, şi impresionează prin mulţimea lacurilor sale glaciare.

„În pădurile sale trăiesc prădători mari, precum ursul, râsul şi lupul, dar şi numeroase animale ierbivore şi peste 185 de specii de păsări”, informeaaă Parcul Naţional Retezat. Câteva locuri din Retezat le oferă nenumăraţilor oaspeţi experienţe de neuitat.

Pietrele, cel mai vechi complex turistic din Retezat
Complexul turistic Pietrele, aflat la cota 1.480 de metri în zona centrală a Parcului Naţional Retezat, a fost înfiinţat la mijlocul anilor ’30, când Retezatul a devenit primul Parc Naţional din România. Din anul 1935, oamenii de ştiinţă Alexandru Borza şi Emil Racoviţă au militat pentru protejarea, prin lege, a întinsei rezervaţii, care la acea vreme cuprindea 100 de kilometri pătraţi.

Cabanele de lemn de la Pietrele, aflate la poalele celor mai înalte vârfuri ale masivului, au fost construite de membrii Touring Clubului Român, după ce familia grofului Ocskay, un nobil haţegan preocupat de naturalism care deţinea o parte din masivul Retezat, a donat terenul pentru a fi folosit în scop turistic. Primul administrator al complexului a fost o localnică pe nume Maria Magdalena, bună cunoscătoare a muntelui. În cinstea femeii care i-a găzduit şi îndrumat pe turişti vreme de peste un deceniu, cascada aflată între Cabana Genţiana şi Cabana Pietrele îi poartă numele.


Pietrele. Foto: Marius Turc

Complexul Pietrele, acum închis din cauza litigiilor cu privire la situaţia terenurilor din Retezat şi a cărei cabană principală a fost distrusă definitiv în 2007 în urma unui incendiu, este punctul de plecare al traseelor clasice din Retezat. Cabana Pietrele a fost legată prin văile Stânişoarei, Pietrele, Valea Rea, valea Vârfului Mare şi culmea Lolăii, de Cabanele Genţiana, Buta, Cheile Buţii, Baleia, de zona Râuşor şi de Poiana Pelegii. La Pietrele, călătorii ajung pe un drum judeţean care străbate satele Sălaşu de Sus şi Nucşoara şi se afundă în pădure, până la popasul Cârnic, locul până unde pot ajunge cu maşinile. De la Cârnic, traseul spre Pietrele şi Genţiana continuă pe un drum forestier, pe care accesul maşinilor este interzis, dar care poate fi parcurs în mai puţin de două ore pe jos. Circa 150 de oameni pot fi cazaţi la căsuţele cu două până la opt locuri de la Pietrele şi la cabana Stănişoara, iar un refugiu Salvamont funcţionează aici.

Tăul Ţapului, lacul glaciar cu insuliţă
Tăul Ţapului, aflat la 2130 metri altitudine, este unul dintre lacurile greu accesibile din Parcul Naţional Retezat. Se află sub Porţile Închise, între stânci şi se distinge prin insuliţa sa înierbată, formată în urma unei avalanţe şi devenită un punct de atracţie pe întinderea de apă de 2,3 hectare. Lacul este protejat de pereţi stâncoşi, într-o căldare îngustă, iar toate traseele ce aduc aici sunt obositoare şi necesită experienţă montană. Cei care ajung deasupra lui au însă parte de privelişte cu totul neobişnuită.


Tăul Ţapului. Foto: Marius Turc.


Tăul Ţapului este alimentat de patru izvoare şi de avalanşele de zăpadă. Are o adâncime maximă de şase metri, iar apele sale se scurg la vale, dând naştere unei cascade. Lacul a fost populat în 1977 cu păstrăvi, iar în jurul lacului pot fi văzute mormote. Traseul spre Porţile închise este cel mai accesibil spre Tăul Ţapului. Există o legendă pe seama înfăţişării sale, care îl distinge faţă de celelalte peste 50 de lacuri din Retezat.
„Se spune că un prinţ frumos, cu ochi verzi strălucitori, stăpânea peste întinderile Retezatului. Fiindcă prinţul n-o iubea, o vrăjitoare rea l-a transformat în ţap şi l-a aruncat într-un lac dintr-o căldare glaciară adâncă. Trupul ţapului a format o insuliţă în mijlocul lacului, pe care se pot vedea şi acum cei doi ochi verzi ai prinţului", informează o legendă locală.

Retezatul Mic, tărâmul caprelor negre
Cele mai accesibile trasee turistice din Retezatul Mic pornesc de la „capătul” Văii Jiului, după satul Câmpul lui Neag, unde Drumul Naţional 66 A, o şosea care trebuia să lege regiunea minieră de cea a Banatului şi Olteniei, se opreşte în inima munţilor, într-un loc aproape neatins de civilizaţie. De aici, călătorii intră pe teritoriul parcului naţional, părăsind asfaltul pentru a urca pe drumurile forestiere şi pe potecile de munte, care îi duc spre cele mai înalte vârfuri ale Retezatului Mic: Piule (2.081 metri), Drăgşanu (2.080 metri), Piatra Iogovanului (2.014 metri) şi Şaua Iepei (1.950 metri). Retezatul Mic nu are la fel de multe trasee montane ca partea de nord a masivului Retezat, faimoasă pentru zecile de lacuri glaciare de la poalele vârfurilor de peste 2.500 de metri, dar le oferă oamenilor ocazia de a admira una dintre cele mai numeroase populaţii de capre negre.

„Aproape de vârful Piatra Iorgovanului, le-am zărit la o depărtare de 150 – 200 de metri de noi. Erau cinci capre negre, aflate în căutarea hranei în zonele unde zăpada era mai mică sau se topise din cauza soarelui. Ne-au urmărit la rândul lor cu atenţie şi apoi au pornit spre alte locuri. A fost o experienţă de neuitat”, a relatat Ioan Benea Jurca, un oaspete al ţinutului sălbatic al Retezatului Mic. Pe teritoriul parcului naţional trăiesc peste 200 de capre negre, arată un raport publicat de Romsilva. Punctul de atracţie al Retezatului Mic este Piatra Iorgovanului, un vârf stâncos, cu formă ciudată, al cărui nume a fost dat de legenda eroului Iovan Iorgovan, similar în mitologia românească lui Hercule.


Retezatul Mic. Foto: Ioan Benea Jurca

„Legenda vorbeşte despre şarpele cu nouă capete care înconjura muntele Şarba (Oslea). Se spune că Iorgovan i-a săgetat pe rând câte un ochi până când şarpele, cuprins de frică, a luat-o la fugă pe la furca Alunului unde i se mai cunoaşte dâra şi acum”, scrie etnograful N.D. Spineanu, explicând una dintre nenumăratele variante ale mitului lui Iorgovan.

Lacul Bucura – uriaşul Retezatului
Lacurile glaciare s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor. Astfel s-a întâmplat şi cu lacurile din Retezat, însă legendele din popor au atribuit originii lor explicaţii fantastice. Una dintre ele spune că pe vremuri aici trăiau uriaşi, care îşi coborau braţele în munte făcându-şi „căldări" adânci din piatră în care se aduna apa, iar ei îşi potoleau setea aici, după luptele sângeroase.

Astfel, spune legenda, s-ar fi creat şi Lacul Bucura, cel mai mare lac din Masivul Retezat şi, totodată, cel mai întins lac glaciar din România. Lacul aflat la 2.040 metri altitudine, măsoară aproape nouă hectare şi atinge o adâncime de 15,5 metri. Pe malul lacului se află un refugiu Salvamont, iar vara, împrejurimile sale se transformă într-o tabără uriaşă de corturi, ridicată de iubitorii de munte. Cel mai scurt traseu montan spre Bucura poate fi străbătut în mai puţin de două ore, din Poiana Pelegii. De la Poiana Pelegii, locul din inima Retezatului unde se poate ajunge cu maşina, turiştii pornesc pe o cărare cu mii de „trepte" de piatră, lăsate astfel de natură, care întâi traversează pădurea de conifere şi apoi un platou montan acoperit de jnepeniş.


Bucura. Foto: Lucian Ignat

Pe potecile de munte aproape invizibile, călătorii urcă apoi mai multe coame abrupte şi se strecoară printre stânci şi blocuri de piatră prăbuşite din înălţimile Bucurei, spre lacul de la poalele celor mai înalte vârfuri din Retezat. Cei care urcă pe traseul Poiana Pelegii - Lacul Bucura întâlnesc înainte de a ajunge la Lacul Bucura, o culme în formă de piramidă. Amatorii de paranormal consideră că acest loc este încărcat de energii, în timp ce alţi exploratori nu se sfiesc să afirme că lacul ar fi baza unei piramide energetice, formată din vârfurile a trei munţi care îl înconjoară şi că aici s-ar produce fenomene paranormale. Un alt traseu, de 3 – 4 ore, spre Lacul Bucura, porneşte de la Cabana Pietrele, spre Cabana Genţiana şi Şaua Bucurii din vecinătatea lacului glaciar.

Barajul Gura Apelor
Barajul Gura Apelor a fost construit la marginea Parcului Naţional Retezat, la capătul unui drum de 40 de kilometri ce porneşte din Haţeg şi urcă printre versanţii acoperiţi de pădure, la poalele masivului Retezat. La data inaugurării lui, în 16 aprilie 1986, era cel mai mare baraj de anrocamente (bolovani) şi argilă din Europa.
Are o lungime de 464 de metri şi o înălţime de 168 de metri, iar potrivit reprezentanţilor Hidroconstrucţia, dimensiunile întregului baraj le întrec de trei ori pe cele ale piramidei faraonului Keops. Lacul său de acumulare se întinde pe circa 420 de hectare şi are o adâncime maximă de peste 160 de metri. Dispune de o galerie subterană cu o lungime de 18,5 kilometri

şi o înălţime de aproape cinci metri, care colectează apele a trei pâraie şi le revarsă în lacul Gura Apelor. O altă aducţiune a lacului de acumulare preia 12 pâraie de pe versantul nordic al Retezatului, printr-un sistem de galerii subterane cu o lungime de peste 30 de kilometri. Ultimul tronson al aducţiunii Râuşor - Gura Apelor are o lungime de 13.780 metri şi trece prin munte, pe sub Rezervatia Ştiinţifică Gemenele – Retezat.


Lacul Gura Apelor. Foto: Daniel Guţă. Adevărul.

Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, reprezentată barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, are o putere instalată de 349 MW şi o energie medie multianuală de 630 de GWh. În afara importanţei sale economice, barajul şi lacul său de acumulare este unul dintre obiectivele cele mai spectaculoase ale Parcului Naţional Retezat.

Vârful Retezat – muntele cu formă ciudată
Retezatul, vârful de 2.485 de metri, care dă numele masivului, se distinge prin forma sa ciudată, de piramidă cu vârful tăiat, care străluceşte acoperită de zăpadă în cea mai mare parte a anului. Înfăţişarea sa a dat naştere mai multor legende. Una dintre ele spune că „urieşii” care stăpâneau în vechime aceste locuri au fost înfrânţi de un voinic. Acesta i-a tăiat capul unui căpcăun şi l-a transformat într-un munte de piatră, căruia i se spune Retezat. Alţi autori l-au comparat cu o piramidă energetică şi i-au atribuit semnificaţii ezoterice. Vârful Retezat rămâne accesibil oaspeţilor săi, iar cei care nu se încumetă să îl exploreze îndeaproape îl pot admira, în zilele senine, de la distanţe de zeci de kilometri: din Ţara Haţegului, Hunedoara şi de pe dealurile din jurul Devei.


Foto: Lucian Ignat

Rezervaţia ştiinţifică Gemenele - locul interzis din Parcul Naţional Retezat
Există însă şi un ţinut al Retezatului, în care accesul turiştilor este interzis. Rezervaţia ştiinţifică Gemenele ocupă aproape 2000 de hectare şi se numără printre locurile mai puţin accesibile din Retezat, datorită protecţiei care îi este oferită. Este un adevărat templu al naturii, care păstrează una dintre ultimele păduri primare neafectate existente în Europa şi singura zonă de pădure antică amestecată. Rezervaţia ştiinţifică Gemenele a fost înfiinţată în anul 1935, este administrată de Academia Română  şi a fost inclusă în Reţeaua Internaţională a Rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei coordonat de UNESCO în 1979.  Aici, potrivit reprezentanţilor Parcului Naţional Retezat, trăiesc multe din cele aproape 1.200 de specii de plante superioare din Retezat. De aceea, pe teritoriul ei, turismul este interzis, la fel şi camparea, focul, abandonarea deşeurilor, culegerea plantelor, deteriorarea arborilor, deschiderea unor poteci şi trasee turistice. Accesul în rezervaţie se poate face doar cu acordul Comisiei Monumentelor Naturii.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Godeanu, „muntele sfânt al dacilor”, va fi reîmpădurit. Catastrofe i-au afectat în anii trecuţi 70 de hectare de pădure

Marea retrocedare a Retezatului: şapte ani de procese cu urmaşii baronilor Kendeffy, pentru 15.000 de hectare de pădure şi păşune

Lista pădurilor virgine şi cvasivirgine din judeţ: 600 de hectare de pădure vor fi protejate în faţa drujbelor

Parcul Național Retezat. Foto: Lucian Ignat.  1

Imagini din aceeasi galerie
  • Parcul Național Retezat. Foto: Lucian Ignat.  1
  • Parcul Național Retezat. Foto: Lucian Ignat.
  • Bucura. Parcul Național Retezat. Foto: Lucian Ignat.  2
  • Vila Stănișoara. Parcul Național Retezat. Foto: Lucian Ignat.
  • Bucura. Parcul Național Retezat. Foto: Lucian Ignat.  1
  • Parcul Național Retezat. Foto: Lucian Ignat.  2
  • Lacul Bucura. Parcul Național Retezat. Foto: Lucian Ignat.
  • Parcul Național Retezat. Foto: Lucian Ignat.  3
  • Parcul Național Retezat. Foto: Lucian Ignat.  4
  • Șacul Gura Apelor. Parcul Național Retezat. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Barajul. Parcul Național Retezat. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Parcul Național Retezat. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Gura Apelor. Parcul Național Retezat. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Cabana Gențiana. Foto: Marius Turc.
  • Retezat. Foto: Marius Turc.
  • Parcul Național Retezat. Foto: Lucian Ignat. 3
  • Pietrele.
  • Parcul Național Retezat. Foto: Lucian Ignat.Lacul Bucura. 
  • Cabana Pietrele. Parcul Național Retezat. FOTO: Marius Turc.
  • Petrele. Parcul Național Retezat. FOTO: Marius Turc.
  • La Pietrele. Parcul Național Retezat. FOTO: Marius Turc.
  • Retezatul Mic. Foto: Ioan Benea Jurca.
  • Retezatul Mic. Foto: Ioan Benea Jurca.
  • Tăul Țapului. Parcul Național Retezat. FOTO: Marius Turc.
  • Bucura. Parcul Național Retezat. FOTO: Marius Turc.
  • Parcul Național Retezat. FOTO: Marius Turc. 4
  • Parcul Național Retezat. FOTO: Marius Turc. 12
  • Parcul Național Retezat. FOTO: Marius Turc. 5
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: