"Dacă n-au pâine, să mănânce cozonaci!" Cuvintele care au dus la decapitarea Mariei Antoaneta, regina extravagantă a Franţei, acuzată de relaţii intime cu femei

Regina Maria Antoaneta.

Legenda expresiei „Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac” provine din vremea Marii Revoluţii Franceze de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi îi este atribuită pe nedrept, potrivit istoricilor, reginei Maria Antoaneta a Franţei. Povestea extravagantei regine, care ar fi spus aceste cuvinte, este la fel de controversată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Expresia „Dacă n-au pâine, să mănânce cozonaci”  defineşte persoanele cinice şi naive în acelaşi timp, fără simţul realitătăţii. Celebritatea zicerii i-a fost atrasă de atribuirea ei reginei Maria Antoaneta a Franţei.

Potrivit unor relatări, în timpul marii revoluţii franceze, în zilele de 5 şi 6 octombrie 1789, când locuitorii Parisului manifestau pe străzile oraşului cerând pâine, o ducesă de la curtea Franţei i-ar fi adresat reginei Maria Antoaneta următoarele cuvinte: „Ce neghiob e poporul, care vrea neapărat pâine, când ar putea să-şi cumpere cozonaci!”, iar cele două femei au ajuns repede la concluzia că oamenii „dacă n-au pâine, să mănânce cozonaci!”.

Potrivit istoricilor, prima atestare a expresiei a apărut în cartea de confesiuni „Visările unui hoinar singuratic”, un volum publicat postum, scris de filozoful Jean Jacques Rousseau. „Îmi adusei aminte de răspunsul unei prinţese care, când i se spusese că ţăranii nu au pâine, a spus că pot să mănânce cozonac”, relata Rousseau, însă anul în care acesta a scris fragmentul era 1766, cu 13 ani înainte ca zicerea să îi fie atribuită reginei, în contextul Revoluţiei Franceze. În 1766, regina avea doar 10 ani, astfel că este puţin probabil ca ea să fi rostit aceste cuvinte.

A murit decapitată
Maria Antoaneta a fost una dintre cele mai controversate regine din istoria Franţei. S-a născut în 2 noiembrie 1755, în Viena, şi a fost ultima fiică a împăratului Francisc I şi a împărătesei Maria Tereza. La vârsta de 15 ani s-a căsătorit cu Ludovic al XVI-lea al Franţei, moştenitor al tronului Franţei. Maria Antoaneta a devenit regină în 1774, iar patru ani mai târziu a născut primul dintre cei patru copii ai săi.

Potrivit unor istorici regina era o figură nepopulară la curtea regală şi apoi în rândul poporului francez, din cauza comportamentului extravagant, a aroganţei faţă de supuşi şi a zvonurilor legate de infidelităţile sale. În vremea Revoluţiei Franceze care a condus la abolirea monarhiei, ea ar fi s-a opus condiţiilor de limitare a puterii monarhilor, refuzând negocierile cu revoluţionarii. Familia regală a fost silită să părăsească Palatul Versailles şi să se mute în Palatul Tuileries din Paris.

Regina a fost apoi forţată să părăsească Franţa, fugind în încercarea de a se salva de furia poporului. În noaptea zilei de 20 iunie, 1791, deghizaţi în călători obişnuiţi, Maria Antoaneta şi Ludovic al XVI-lea al Franţei au fugit din Paris cu o trăsură, împreună cu copiii, dar au fost capturaţi la Varennes şi readuşi în Paris, ca prizonieri. La 10 august 1792, familia regală a fost încarcerată. La scurt timp, Ludovic al XVI-lea al Franţei a fost condamnat pentru trădare, fiind executat prin ghilotinare în 21 ianuarie 1793. Sentinţa Mariei Antoaneta a fost aceeaşi ca în cazul soţului ei, trădare. A fost decapitată la 16 octombrie, 1793, la Paris.

Controversele reginei
Potrivit unor istorici, Maria Antoaneta era criticată constant de mama sa, împărăteasa Maria Tereza, pentru inabilitatea de a „inspira pasiune” soţului ei, care rareori dormea cu ea. Împărăteasa i-ar fi spus spus direct fiicei sale că nu mai este frumoasă şi că şi-a pierdut graţia, informa cercetătoarea Antonia Fraser, în volumul „Marie Antoinette, Călătoria”. Potrivit autoarei volumului biografic, pentru a compensa lipsa de afecţiune a soţului ei şi criticile nesfârşite ale mamei ei, Maria Antoaneta a început să cheltuiască mai mult pe jocurile de noroc, îmbrăcăminte şi cosmetice. Prietenia cu ei doamnele din înalta societate a cauzat mai târziu acuzaţia de lesbianism, relata cercetătoarea Antonia Fraser.

Maria Antoaneta a devenit regină la vârsta de 18 ani, însă nu a fost cruţată de oponenţii ei. Dimpotrivă, o serie de pamflete grafice satirice şi chiar cântece care se concentrau în special pe impotenţa regelui şi pe aventurile sexuale ale reginei cu bărbaţi şi femei deveneau populare în Franţa anilor 1775 – 1777. Regina era acuzată că cheltuia sume importante pe cumpărarea rochiilor de la Rose Bertin şi pierdea la fel de mult la jocuri de noroc. În cercul ei de preieteni a început să atragă diferiţi admiratori masculini, iar zvonurile care circulau despre ea spuneau că pereţii palatului Micului Trian, pe care îl renovase, erau tencuiţi cu aur şi diamante.

A existat o campanie eleborată care viza defăimarea ei, au circulat pamflete, a fost acuzată că avea numeroşi amanţi (printre ei cumnatul ei contele d’Artois, contele suedez Hans Axel de Fersen, marchizul de La Fayette - comandantul Gărzii Naţionale) sau chiar amante (ducesa de Polignac) şi că făcea risipă de bani publici pentru frivolitate şi pentru favoriţi ei. Campania de discreditare a reginei i-a animat şi mai mult pe participanţii la Revoluţia Franceză, susţin istoricii, care i-a adus sfârşitul.


Vă recomandăm şi:

Legendele necruţătoarei Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin al Ungariei

Elisabeta Szilagyi a ajuncat un rol important în cucerirea tronului Ungariei de către fiul ei Matia Corvin şi a contribuit la ascensiunea nobiliară a lui Ioan de Hunedoara. Totuşi, mai multe legende o înfăţişează într-o lumină nefavorabilă.

Ioan de Hunedoara înfruntătorul de păgâni şi Matia Corvin, regele cu mândria neînfrânată. Cum îi descria Nicolae Iorga pe cei doi eroi ai Hunedoarei

Nicolae Iorga a lăsat posterităţii unele dintre cele mai memorabile descrieri ale lui Ioan de Hunedoara şi ale lui Matia Corvin. Istoricul i-a prezentat pe voievodul Ioan de Hunedoara şi pe fiul său ajuns pe tronul Ungariei într-o carte publicată în 1906, cu titlul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, în care a relatat despre Hunedoara şi eroii ei.

Matia Corvin, regele maghiar care l-a ţinut prizonier pe Ţepeş. Zece lucruri mai puţin ştiute despre fiul lui Ioan de Hunedoara: cine l-a otrăvit

Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara, a devenit rege al Ungariei la vârsta de 15 ani şi a condus ţara timp de peste trei decenii, între 1458 şi 1490. A fost una dintre marile personalităţi din istoria Transilvaniei şi a Europei, deşi cercetătorii români nu l-au privit, în general, cu aceeaşi fascinaţie şi simpatie cu care este privit tatăl său.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările