Cum au apărut lacurile glaciare din Retezat: „Nicăieri nu sunt mai grandioase amprentele glaciaţiunilor”

Cum au apărut lacurile glaciare din Retezat: „Nicăieri nu sunt mai grandioase amprentele glaciaţiunilor”

Lacul Bucura. Foto: Marius Turc.

Lacurile glaciare ale Masivului Retezat l-au transformat într-una dintre cele mai atractive rezervaţii naturale din Europa. Savanţii au explicat cum s-au format „mărgăritarele” Retezatului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Masivul Retezat numără peste aproape 80 de lacuri glaciare, care îl fac una dintre cele mai atractive rezervaţii naturale din Europa. Cele mai multe dintre ele s-au format la altitudini de peste 2.000 de metri, în locuri unde călătorii pot ajunge pe jos, pe trasee montane, după mai multe ore de mers.

GALERIE FOTO CU RETEZATUL ŞI LACURILE GLACIARE

De la înălţimile custurilor (creste ascuţite de munte) care le veghează, ochiurile de apă apar ca nişte pete luminoase şi colorate. Lacurile împreună cu circurile glaciare (bazine stâncoase cu pante abrupte, formate în urma topirii gheţarilor) fac ca Retezatul să unul dintre masivele din Europa care păstrează cele mai răspândite urme ale erei glaciare.

Colţii de piatră de la porţile Retezatului. Splendoarea defileurilor care se afundă în munţi VIDEO

Omul care a stăpânit Retezatul. Povestea ultimului conte Kendeffy, din familia primilor nobili români din Ardeal. A refuzat să plece în Occident cu familia

Imagini spectaculoase cu uriaşul baraj din Retezat. Lacul Gura Apelor atinge nivelul maxim după 35 de ani VIDEO

Cum s-a lucrat în anii '70-'80 la tunelurile uriaşe din Retezat: „Zeci de kilometri de galerii dăltuiţi în granitul munţilor“

„Retezatul central a fost lăcaşul unei glaciaţii grandioase. Toate formele de circuri glaciare sunt reprezentate aici şi dezvoltarea lor e aşa de mare, încât ca urme ale vechilor reliefuri nu au mai rămas decât creste ascuţite, uneori formate din blocuri îngrămădite, care se prăvălesc încă în mod constant”, scria savantul Em. Martonne, în şucrarea „Alpii Transilvaniei”, din 1907. 

Glaciaţiunea din Retezat

Naturalistul Alexandru Borza (1887 - 1971) a fost unul dintre savanţii care au cercetat în amănunt Retezatul şi care a militat, împreună cu alţi oameni de ştiinţă români pentru protejarea, prin lege, a întinsei rezervaţii. Demersurile lor au fost încununate de succes la mijlocul anilor ´30, după mai mult de un deceniu de la iniţierea lor. Atunci Retezatul a devenit primul Parc naţional al României, cu o suprafaţă de 100 de kilometri pătraţi la acea vreme, extinsă pănă la circa 40.000 de hectare în următoarele decenii.


Tăul Ţapului Foto: Marius Turc

Alexandru Borza a oferit explicaţii pentru formarea lacurilor glaciare din Retezat. „Nicăieri în Carpaţii Româneşti nu sunt mai grandioase amprentele acestei glaciaţiuni ca în Retezat. Acestei epoci de cumplite prefaceri i se datorează relieful sălbatic excavat ai muntelui, cu toate formele variate cunoscute până acum de morfologia glaciară. Pe timpul diluviului gheţos s-au acumulat masse enorme de zăpadă — firn îngheţat (n.r. zăpadă granulară compactă) — care au scobit în felul lor specific relieful vechiu. Au săpat, au lărgit regiunea cea mai de sus a muntelui, producând aşa zisele ,,kar"-uri şi căldările dîn care porneau la vale fluviile imense de ghiaţă, limbile de gheţari. Grohotişul desprins din pereţii stâncoşi cădea pe gheţari şi călătorea pe spatele lor, sau era târât pe sub gheţar distanţe de kilometri, până în zonele inferioare, la circa 900 metri, unde se topea gheţarul şi se îngrămădeau massele de bolovani sub forma unor morene. Văile scobite de gheţari se modelau ca un jgheab de forma U, cum este valea superioară a Lăpuşnicului mare; morenele s-au păstrat în câteva puncte destul de bine, ca diguri uriaşe, copleşite acum de vegetaţia pădurilor sau a jepilor, tăiate la mijloc de pâraiele alpine”, scria Alexandru Borza, în articolul „Retezatul, primul parc naţional al României”, publicat în august 1937, în „România”, revista Oficiului Naţional de Turism.


Lac glaciar Foto: Marius Turc

Cum au apărut lacurile glaciare

Lacurile glaciare s-au format în căldările gheţarilor, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor.

„În căldările de origină a gheţarilor, la adăpostul unor praguri morenice se văd acum încântătoare iezere sau ochiuri de mare, principala atracţiune a regiunilor superioare. Uriaşe stânci rotunjite şi scrijelate din jurul zecilor de tăuri verzi, albastre, negre, sclipitoare, limpezi ca ochiul, sunt mărturiile acţiunii cotropitoare de odinioară a gheţarilor. Vremurile de bejenie au trecut. Azi doar mici limbi de zăpadă de se mai păstrează şi-n miez de vară în dosul pereţilor prăpăstioşi, prin văgăuni ferite de soare, adăpostite de vânt. întregul munte îşi leapădă acum măcar pe 2-3 luni cojocul de zăpadă, când soarele chiamă la viaţă exuberantă câmpii înierbate, smălţate cu flori şi nenumărate vietăţi mari şi mărunte care sburdă în bătaia soarelui cele câteva săptămâni de vară, hărăzite de clima aspră şi neîndurată a muntelui”, scria profesorul Alexandru Borza, în 1937.


Vârful Retezat. Foto: Lucian Ignat.


Oamenii, însă, au atribuit explicaţii fantastice originii lacurilor glaciare. O legendă spune că, pe vremuri, în acest ţinut al Retezatului, trăiau uriaşi care îşi coborau braţele în munte făcându-şi „căldări“ adânci din piatră în care se aduna apa, iar ei îşi potoleau setea aici, după luptele sângeroase.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Monumentul dedicat prinţului Rudolf al Austro-Ungariei, venit la vânătoare în Retezat, în 1882 VIDEO

Cum l-a fascinat magia Retezatului pe prinţul Rudolf. Mărturia exploratorului după vânătoarea de urşi în Transilvania

 

FOTO Oamenii care înfruntau zăpezile din Retezat în anii '30. Imaginile rare cu schiorii care se aventurau pe munte

Paradisul schiorilor goi: imaginile de senzaţie din Retezatul anilor 1960, locul unde alpiniştii primeau botezul muntelui

Coloniile de la barajul Retezat. Ce soartă neaşteptată au avut „oraşele din munţi” ale muncitorilor VIDEO

Cum s-a lucrat în anii '70-'80 la tunelurile uriaşe din Retezat: „Zeci de kilometri de galerii dăltuiţi în granitul munţilor“

VIDEO Marea transformare a Lacului Gura Apelor. Ce secrete ascundea mega-proiectul din anii '70 care a schimbat soarta Parcului Naţional Retezat 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările