Singurul castru roman din Moldova va fi scos la lumină după 1.600 de ani. „Tezaurul neştiut” este considerat al doilea ca importanţă din România

Singurul castru roman din Moldova va fi scos la lumină după 1.600 de ani. „Tezaurul neştiut” este considerat al doilea ca importanţă din România

Imagine aeriană cu promontoriul pe care se află cetatea Tirigina-Barboşi FOTO Aerial Club

Lucrările au fost scoase la licitaţie, termenul de depunere a ofertelor fiind 20 februarie. Proiectul în valoare de 3,5 milioane de euro este gestionat de autorităţile locale de la Galaţi, iar finanţarea este acoperită în proporţie de 50% din fonduri europene.

Ştiri pe aceeaşi temă

Singura cetate romană din Moldova, Tirighina-Barboşi, care se află chiar la marginea oraşului Galaţi, va fi restaurată şi pusă în valoare prin intermediul unui amplu proiect cu o valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro. Primăria municipiului Galaţi a scos deja la licitaţie lucrările, termenul limită de depunere a eventualelor oferte fiind 20 februarie 2020.

„În cadrul proiectului licitat se vor realiza: restaurarea şi conservarea sitului arheologic, dotarea şi punerea lui în valoare. Se vor executa lucrări de conservare şi restaurare a vestigiilor arheologice antice şi interbelice, construirea unor structuri de protecţie permanente şi temporare a acestora, amenajarea unui muzeu de sit cu punct de informare”, se menţionează în caietul de sarcini al licitaţiei.

În acelaşi timp, vor fi configurate traseele de fortificaţii şi de circulaţii antice, vor fi protejate taluzurile împotriva eroziunii, se vor face plantări şi va fi asigurat iluminatul arhitectural şi peisagistic. Pentru accesibilitatea vizitatorilor se vor realiza nu numai drumul şi parcarea, ci şi alei pietonale.

„Spaţiile vor putea găzdui festivaluri, concerte, lansări de carte şi alte acţiuni culturale”, se mai menţionează în documentul citat. De altfel, în zonă se desfăşoară, de câţiva ani, un festival de reconstituire antică, unde se  strâng la fiecare ediţie mii de oameni, iar de la el au derivat mai multe acţiuni voluntare de ecologizare a promontoriului pe care se află castrul roman.

O jumătate din suma necesară pentru proiectul de reabilitare (adică aproximativ 8,2 milioane de lei) va fi asigurată printr-o finanţare europeană şi se referă strict la restaurarea şi protejarea castrului roman şi a împrejurimilor acestora. O sumă echivalentă este cheltuită din bugetul local şi presupune realizarea drumului de acces, a aleilor, parcării şi asigurarea tuturor utilităţilor necesare.

Interesant este că termenul de implementare este foarte scurt, doar şapte-opt luni, având în vedere că în contractul de finanţare europeană este stabilită ca dată de recepţie finală 31 octombrie 2020. Termenul este considerat însă, nerealist, estimările fiind că este nevoie de minimum doi ani pentru ca totul să fie gata.

Ultimele resturi ale zidurilor cetăţii Tirighina-Barboşi FOTO C Crângan

Conform arheologilor situl Tirighina-Barboşi ar fi al doilea din România ca importanţă, după Sarmizegetusa-Regia, fiind supranumit „tezaurul  neştiut”. Dincolo de faptul că este singura cetate romană din Moldova, el ascunde sub temelia lui urmele unei cetăţi dacice cu o vechime de aproape trei milenii, iar în jur există numeroase alte mărturii ale faptului că retragerea romană nu a însemnat plecarea tuturor romanilor de aici.

Mai mult, turnul octogonal al castrului ar fi unic în zona de sud-est a Europei, după cum spune arheologul Gabriel Jugănaru, iar complexitatea sitului este un material de studiu excepţional. „Traseul zidului castrului, unul dintre cele trei şanţuri de apărare, cu o configuraţie impresionantă, dar şi patru locuinţe romane, dintre care una cu sistem de canalizare, descoperite în cadrul celei de-a doua campanii de cercetări arheologice, vor fi puse în valoare, alături de alte numeroase vestigii, la situl arheologic Tirighina-Barboşi”, afirmă arheologul amintit.

Imagine de la ultima ediţia a festivalului antic de la Barboşi FOTO C Crângan

Zona arheologică a cetăţii Tirighina-Barboşi a făcut obiectul a numeroase cercetări în ultimul secol, însă niciodată nu a fost conservată şi pusă în valoare. Abandonate în jurul anului 400 hHr, vestigiile (arealul este vast, de peste 1.000 de hectare, şi presupune întinse zone de locuire şi două necropole distincte) au fost o lungă perioadă la mâna jefuitorilor de artefacte.

Mai mult decât atât, în secolele XV-XIX de aici a fost scoasă o mare cantitate de piatră (se estimează că în jurul a 90% din ziduri) care a fost folosită la construirea unor biserici. Vestigiile de la nord de castru au fost de asemenea distruse în mare parte odată cu construirea combinatului siderurgic.

Voluntarii au scos de câteva ori din mizerie castrul Barboşi FOTO C Crângan

După 1990 \au reapărut căutătorii de comori, care au devastat o parte din ruinele nepăzite de pe promontoriul Barboşi, dar situl a avut de suferit şi din cauza nepăsării autorităţilor. Astfel, peste terenul unde se aflau locuinţele şi necropola castrului au fost construite câteva clădiri (în prezent abandonate), iar în a doua necropolă, din partea de nord-est a castrului (limitrof oraşului Galaţi), a fost distrusă acum 15 ani, în proporţie de 70%, în urma săpăturilor făcute de o firmă angajată de primărie să înalţe cu pământ un teren viran din zona „Ultimul Leu”.

De acolo s-au scos, de valma, mii de tone de pământ, cu tot cu artefacte şi rămăşiţele umane care se aflau în mormintele vechi de aproape 2.000 de ani.

Distrugerile necropolei de nord-est în 2004 FOTO Ion Caşu

„Peste alte secole, probabil că alţii se vor mira când vor găsi acolo, sub resturile unor hipermarketuri  şi benzinării, rămăşiţe umane şi alte relicve. Probabil că nimeni nu-şi va aminti cum au ajuns acolo, iar istoria se va rescrie”, comenta recent, cu amărăciune, Ion Caşu, unul dintre cei mai aprigi istoriografi moderni ai oraşului Galaţi. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: