Legătura dintre pesta porcină şi căderea regimului Ceauşescu. De ce este atât de gravă „versiunea africană“, molima care a lovit România pentru prima dată

Legătura dintre pesta porcină şi căderea regimului Ceauşescu. De ce este atât de gravă „versiunea africană“, molima care a lovit România pentru prima dată

Intervenţie pentru combaterea pestei porcine africane FOTO Adevărul

Informaţiile legate de pesta porcină africană şi de pesta porcină clasică sunt disponibile pe site-ul ANSVSA. Pesta clasică a mai lovit România în trecut, cea mai mare epizootie fiind în 1984, când au murit un milion de porci. În schimb, pesta africană a ajuns la noi de-abia în 2017.

În ultima vreme în spaţiul public s-a acreditat şi ideea că România s-a mai confruntat cu pesta porcină africană (PPA), dar de fiecare dată am reuşit să ieşim cu bine din epidemie. Deşi există destul de mulţi susţinători ai acestei teorii, specialiştii o contrazic, dat fiind că se bazează pe informaţii false.

În realitate, după cum confirmă Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pesta porcină africană nu a mai fost niciodată confirmată în România până în iunie 2017 (primul focar fiind în judeţul Satu Mare), epizootiile precedente fiind de pestă porcină clasică (PPC), cunoscută şi ca „holera porcului”, care există în Europa de secole.

Diferenţele dintre cele două boli

Conform site-ului ANSVSA (http://www.ansvsa.ro/sanatate-bunastare-si-nutritie-animala/sanatatea-animalelor/boli-porcine/), PPC este o boală infecţioasă foarte contagioasă, produsă de un Pestivirus din familia Flaviviridae. Tulpinile foarte virulente de virus PPC produc morbiditate si mortalitate la niveluri foarte ridicate, în timp ce infecţiile produse de tulpini slab virulente pot determina doar afecţiuni congenitale sau să treacă chiar neobservate.

În cazul PPC există un vaccin (despre care mulţi veterinari spun însă că este doar parţial eficient), iar boala are şi forme clinice uşoare, în sensul că porcul infectat dă uşoare semne de letargie şi de poftă de mâncare, dar supravieţuieşte bolii.

În schimb, pesta porcină africană (PPA), numită şi boala lui Montgomery, a intrat în Europa (Georgia şi Rusia) de-abia acum zece ani. Este o boală infecţioasă foarte contagioasă, ce afectează porcinele indiferent de vârstă si stare de întreţinere.

Evoluează cu forme supraacute şi acute în focarele noi de boală şi cu forme subacute, cronice, până la atipice în focarele vechi. Clinic, boala se manifestă prin hipertermie presimptomatică, după care apar tulburări grave respiratorii, digestive si nervoase. Mortalitatea este de 100% şi nu are nici vaccin, nici tratament.

„Între virusul PPA şi virusul pestei porcine clasice nu există înrudiri antigenice. Porcii imunizaţi faţă de virusul pestei porcine clasice nu devin rezistenţi la infecţia cu virusul PPA. Absenţa relaţiilor antigenice între cele două virusuri stă la baza metodelor de diagnostic de laborator specifice pentru PPA”, spun specialiştii ANSVSA.

Ceauşescu a vrut să împuşte veterinarii în 1984, din cauza pestei

Ultima mare epizootie de pestă porcină (clasică) a avut loc în 1984, iar de atunci s-au mai înregistrat cel puţin zece valuri de molimă care au afectat diverse zone ale ţării. Însă proporţiile din 1984, când se pare că au murit peste 1 milion de porci, n-au mai fost atinse.

Informaţiile despre ceea ce s-a întâmplat atunci sunt destul de puţine, dat fiind că aparatul de cenzură funcţiona din plin, pe fondul restricţiilor alimentare tot mai agresive pe care trebuiau să le suporte românii.

Totuşi, medicul veterinar (acum pensionar) Nicolae Tureac ne-a povestit că în acele timpuri Ceauşescu ar fi făcut o adevărată criză la aflare veştii că  pesta porcină face ravagii în România, fiind vorba de o tulpină de virus foarte agresivă. „Se vorbea pe la colţuri că Ceauşescu ar fi cerut să fie duşi în faţa plutonului de execuţie şi împuşcaţi zeci de veterinari bănuiţi că au făcut vaccinările porcilor doar pe hârtie. Nu ştiu dacă e adevărat, dar aşa se auzea”, ne-a povestit veterinarul.

În cele din urmă, n-a fost nimeni împuşcat, însă criza de carne din România s-a acutizat, iar faptul că nimeni nu i-a atras atenţia dictatorului că populaţia suferă l-a determinat pe Ceauşescu ca, după refacerea efectivelor de porci şi creşterea producţiei de carne (în 1986 şi după), să ceară trimiterea la export a aşa-zisului surplus. Situaţia a contribuit, printre multe alte cauze, la căderea regimului Ceauşescu.

Un efect pozitiv al apocalipsei porcine din 1984 a fost însă acela că vaccinul contra pestei clasice a fost regândit de cercetătorii români (era fabricat după o reţetă veche de aproape un deceniu, deşi virusul suferise mutaţii noi), iar vaccinările s-au făcut cu mult mai multă responsabilitate, veterinarii fiind obligaţi şi să folosească ace sterilizate pentru fiecare animal în parte. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările