Bâlbele fără sfârşit ale autorităţilor în războiul cu pesta porcină africană. Petre Daea: „Păi, ce facem, ardem ţara?“
0
Ordinele emise în ultimele zile cu privire la neutralizarea culturilor agricole afectate de mistreţi, precum şi la uciderea mistreţilor şi prădătorilor din zona focarelor au provocat controverse. Cap de listă în topul confuziei este ministrul Petre Daea.
Epidemia de pestă porcină africană (PPA) care face ravagii în România a provocat reacţii bizare în rândul autorităţilor, care par a fi prinse între confuzie, panică şi tentativa de a ascunde problemele. Vă reamintim că în ţara noastră au fost înregistrate aproape 500 de focare de boală, în opt judeţe, fiind ucişi preventiv peste 60.000 de porci. Cea mai gravă situaţie este în Tulcea, unde sunt 90% dintre focare şi dintre animalele omorâte.
Există informaţii că epidemia de PPA este în România de mai bine de un an, însă autorităţile au ezitat să anunţe populaţia, preferând să ţină totul în cercul închis al instituţiilor specializate. Această informaţie a fost făcută public, zilele trecute, de proprietarul Carniprod Tulcea (unde au fost omorâţi 48.000 de porci acum câteva zile), Nicolae Ciuleac, care a invocat surse din Agenţia Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Informaţia a fost vehement negată de Mitică Tuchilă, directorul DSVSA Tulcea, care a declarat că la Tulcea boala a fost găsită abia în iunie 2018, dar a recunoscut că la Satu Mare a fost confirmat un caz de PPA în iunie 2017.
Apocalipsa (întârziată a) mistreţilor
În faţa agresivităţii epidemiei, autorităţile au început să iasă, în sfârşit, din „omerta” în care se cantonaseră de teamă că ar putea provoca panică. Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) a stabilit că răspândirea PPA are ca vectori principali porcii mistreţi, aşa că în data de 1 august a devenit efectiv ordinul nr. 3 al amintitului organism, prin care se aprobă uciderea mistreţilor şi prădătorilor din zona focarelor confirmate.
Însă măsura este considerată de specialişti ca fiind tardivă. „Noi, în sistem, am atras atenţia încă din toamnă că s-au semnalat cazuri de mistreţi morţi prin zonă. Au preferat să pună batista pe ţambal. Dacă se luau măsuri de atunci nu aveam dezastrul de acum”, ne-a mărturisit, sub rezerva anonimatului, un medic veterinar din judeţul Tulcea.
Revenind la documentul amintit, atrage atenţia art. 5: „În zona afectată definită ca aria calculată cu o rază de 13 km de la cazul de pestă porcină africană, compusă din zona infectată cu o rază de 8 km şi zona tampon de 5 km în exteriorul zonei infectate, se recoltează integral mistreţii şi exemplarele din speciile de prădători cu păr şi pene admise la vânătoare, prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, în termen de 30 de zile de la confirmarea virusului”.
Desant pentru ucidere porcilor domestici la Suceveni (judeţul Galaţi) FOTO Constantin Cucu
Un calcul simplu arată că absolut toţi mistreţii şi animalele de pradă (vulpi, lupi, şacali etc) din judeţul Tulcea vor fi ucişi, dat fiind că în zonă sunt aproape 470 de focare confirmate. Deocamdată nu este clar cum se va gestiona chestiunea animalelor de pradă protejate prin lege. La nouă zile de la aplicarea măsurii, vânătorii se ocupă doar pe mistreţi (ar fi de ucis cam 25.000 de exemplare, în toată ţara) şi aşteaptă ordine clare de la Ministerul Mediului (singura instituţie cu competenţe în privinţa animalelor protejate).
Duhoarea alungă pescarii din Deltă
Un gălăţean care a vizitat acum câteva zile Delta Dunării ne-a declarat că în zonă persistă un miros greu de la numeroasele leşuri. „Am vrut să fac o excursie pentru pescuit, dar m-am răzgândit după o jumătate de zi. Pute! Cred că sunt zeci de leşuri în stufărişuri, prin zona Murighiol. Nu cred că, o vreme, până se adună mortăciunile, este de mers în Deltă, mai ales la marginile dinspre zonele locuite”, ne-a mărturisit Ovidiu Popa, un pescar împătimit din Galaţi.
De altfel, ANSVSA a confirmat deja descoperirea a 20 de mistreţi morţi în Tulcea, pe 10 fonduri de vânătoare. De asemenea, în ultimele zile, după cum a relatat „Adevărul”, pe Dunăre, în zona Galaţi-Brăila, au fost filmate şi fotografiate leşuri de porci (unele prezentând semne de incinerare), care pluteau către Deltă.
Surprinde reacţia directorului DSVSA Brăila, Gică Drăgan, care a ţinut să dezmintă informaţia că pe Dunăre ar pluti cadavre de porci, deşi autorităţile de la Galaţi au reuşit să recupereze o parte dintre cele care curgeau din amonte. Adică exact dinspre Brăila, judeţ în care au fost ucişi preventiv aproape 10.000 de porci şi, cel puţin teoretic, cadavrele au fost neutralizate.
Porci morţi plutind pe Dunăre la Galaţi şi Brăila FOTO Arhiva Adevărul
Cum era să ia foc „neutralizarea”
Pe 3 august 2018 Ministerul Agriculturii a emis un ordin (nr. 1295) care a turnat gaz pe foc din nou. La articolul 1 al documentul semnat de ministrul Petre Daea se spune că „începând cu data prezentului ordin, în zonele afectate de pesta porcină africană, în focarele care au fost declarate ca urmare a bolii la mistreţi, se interzice dislocarea platelor, consumate parţial sau neconsumate. Plantele vor fi neutralizate la faţa locului de către fiecare proprietar/utilizator de teren agricol”.
Petre Daea, ministrul Agriculturii FOTO Arhiva Adevărul
Însă cum termenul de „neutralizare” este destul de vag, decizia a creat o adevărată isterie, mai multe publicaţii şi fermieri interpretând totul ca pe o incendiere a recoltelor. Ulterior, însă, Dacă îl găsim în pădure nu tăiem copacii şi nu dăm foc la pădure. Păi ce facem, ardem ţara?”.
Totuşi starea de confuzie este transmisă chiar de minister, la art. 3: „Este interzisă recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării bolii la mistreţi. În aceste zone proprietarii de teren agricol vor izola plantele, LE VOR DISTRUGE, după care vor dezinfecta zona – în vreme ce art. 4 stabileşte că toate utilajele agricole trebuie dezinfectate la plecarea din câmp.
De altfel, specialiştii spun că dezinfecţia simplă nu prea rezolvă treaba. „Cred că singura soluţie sigură de neutralizare a plantelor mâncate parţial sau doar trântite de mistreţi este totuşi arderea. Am o microfermă de porci şi n-aş vrea să duc boala din câmp acolo, deci aş înclina să dau foc plantelor tăvălite de mistreţi. Sunt câţiva metri pătraţi în esenţă”, ne-a declarat inginerul agronom Virgil Toma.
Fiecare gospodar are filtru sanitar!
Toţi primarii din judeţele Galaţi, Tulcea şi Brăila au primit ordin să treacă la măsuri severe de prevenire a răspândirii pestei porcine africane. Edilii au afişat în locurile publice şi au postat pe site-urile proprii (şi chiar pe paginile de Facebook) o serie de informaţii din care rezultă că dezinfecţia se mută la nivelul fiecărei gospodării.
Spre exemplu, primarul oraşul Târgu Bujor (judeţul Galaţi), Laurenţiu Viorel Gîdei, a anunţat că se va face inventarierea de urgenţă a tuturor gospodăriilor unde se cresc porci, apoi toţi proprietarii vor primi soluţii dezinfectante cu care să-şi amenajeze la intrarea în curte un fel de filtru sanitar individual. De asemenea, toate localităţile vor avea filtre de dezinfecţie la intrări/ieşiri.
PPA nu-i PPC. Despre o confuzie frecventă
În ultima vreme în spaţiul public s-a acreditat şi ideea că România s-a mai confruntat cu pesta porcină africană (PPA), dar de fiecare dată am reuşit să ieşim cu bine din epidemie. Informaţiile respective sunt însă false. De fapt, după cum confirmă ANSVSA, pesta porcină africană nu a mai fost niciodată confirmată în România, epidemiile precedente fiind de pestă porcină clasică (PPC), cunoscută şi ca „holera porcului”, care există în Europa de secole.
Conform site-ului ANSVSA, PPC este o boală infecţioasă foarte contagioasă, produsă de un Pestivirus din familia Flaviviridae. Tulpinile foarte virulente de virus PPC produc morbiditate si mortalitate la niveluri foarte ridicate, în timp ce infecţiile produse de tulpini slab virulente pot determina doar afecţiuni congenitale sau să treacă chiar neobservate.
În schimb, pesta porcină africană (PPA) numită şi boala lui Montgomery, a intrat în Europa (Georgia şi Rusia) de-abia acum zece ani. Este o boală infecţioasă foarte contagioasă, ce afectează porcinele indiferent de vârstă si stare de întreţinere. Eoluează cu forme supraacute şi acute în focarele noi de boală şi cu forme subacute, cronice, până la atipice în focarele vechi. Clinic boala se manifestă prin hipertermie presimptomatică, după care apar tulburări grave respiratorii, digestive si nervoase.
„Între virusul PPA şi virusul pestei porcine clasice nu există înrudiri antigenice. Porcii imunizaţi faţă de virusul pestei porcine clasice nu devin rezistenţi la infecţia cu virusul PPA si nici invers. Absenţa relaţiilor antigenice între cele două virusuri stă la baza metodelor de diagnostic de laborator specifice pentru PPA”, spun specialiştii ANSVSA.
Se încarcă comentariile...
