Fostul deputat Mihail Boldea, condamnat la şapte ani de închisoare într-un dosar privind multiple fraude imobiliare

Fostul deputat Mihail Boldea, condamnat la şapte ani de închisoare într-un dosar privind multiple fraude imobiliare

Mihail Boldea FOTO Arhiva Adevărul

Fostul deputat de Galaţi Mihail Boldea a fost condamnat de judecătorii de la Curtea de Apel Iaşi, luni, 30 iulie 2018, la şapte ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care procurorii DIICOT l-au acuzat că, împreună cu alte 18 persoane, au organizat un grup infracţional specializat în înşelăciuni, falsuri şi fraude imobiliare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alte 17 persoane au fost condamnate (cele mai multe cu suspendarea executării) în acelaşi dosar aflat pe rolul Curţii de Apel Iaşi. Lotul format din 19 inculpaţi fusese trimis în judecată în 2012. Mihail Boldea a primit cea mai grea pedeapsă, în vreme ce unul dintre inculpaţi a murit în timpul procesului. Decizia instanţei nu este definitivă.

Dosarul anchetei penale cuprinde nu mai puţin de 10 volume cu aproape 5.000 de file, fiind unul dintre cele mai complexe dosare instrumentate de DIICOT. O mare parte din dosar a fost iniţial secretizat, devenind public la solicitarea expresă a inculpaţilor.

Conform sentinţei postată pe portalul instanţelor din România din lotul de inculpaţi trimis în judecată au făcut parte avocatul Mihail Boldea (la acea vreme deputat PDL, a demisionat la scurt timp după ce a fost arestat), Aurica Luchiniuc (fost subprefect de Galaţi), Elena Petrea, Bogdan Alexandru Boza, Tudorel Vrânceanu, Lucian Sava Mirică, Carmen Mirică, Cecilia Arthemis Vrânceanu, Mihaela Cristina Bolboceanu (avocat la cabinetul lui Boldea), Petrică Tănase, Sorin Balaban, Eduard Pohrib, Costică Caramfil, Nicuşor Axinte, Ioan Dorobăţ, Nicolae Andreş şi Lenţa Floratos (decedată în timpul procesului).

O parte dintre inculpaţi, printre care şi fosta subprefectă Aurica Luchiniuc, au recunoscut faptele şi au beneficiat de reducerea pedepselor, în vreme ce ceilalţi, în frunte cu Mihail Boldea şi-au susţinut nevinovăţia în continuare, afirmând că sunt victimele unor invenţii ale procurorilor.

Procesul a început în 2014 şi a fost presărat cu numeroase controverse. S-a vorbit despre ameninţarea unor martori de către unii dintre inculpaţi, despre interese politice suversive şi de tot felul de presupuse abuzuri ale magistraţilor. Cel mai activ contestatar a fost Mihail Boldea, care a acuzat o serie de presupuse ilegalităţi comise de procurori în cursul anchetei penale, a invocat mai multe excepţii procedurale şi a recuzat o serie de magistraţi.

Într-un dosar penal desprins din aceeaşi cauză, în care Mihail Boldea a fost acuzat de DIICOT de spălare de bani, Curtea de Apel Iaşi, l-a achitat pe fostul de deputat, în urmă trei luni, pe motiv că „fapta nu există”.

Vă reamintim că Boldea este deja condamnat în prima instanţă (la şase ani de închisoare), într-un alt dosar penal care a făcut valuri (cunoscut ca „Dosarul Aviasan”), în care a fost trimis în judecată de către procurorii DNA în urmă cu cinci ani. Acolo, un grup de inculpaţi din care face parte şi fostul deputat sunt acuzaţi că au obţinut în mod ilegal proprietatea asupra terenurilor de sub pistele de aterizare ale bazei de aviaţie utilitară din Galaţi.

Revenind la condamnarea pronunţată de Curtea de Apel Iaşi pe 30 iulie, trebuie să spunem că judecătorii au reununţat la o serie de capete de acuzare deoarece faptele s-au prescris sau pentru că încadrarea penală a fost desfiinţată între timp, prin modificarea legislaţiei.

În final, în sarcina lui Mihail Boldea s-au reţinut doar faptele de „înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată” şi de „complicitate la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani”. Pentru toate acestea, după contopire, fostul deputat s-a ales cu o pedeapsă de şapte ani de închisoare, cu executare, la care se adaugă o serie de interdicţii electorale, precum şi interzicerea dreaptului de a practica avocatura timp de trei ani de la executarea pedepsei.

De asemenea, judecătorii au decis să anuleze o sumedenie de documente falsificate de care grupul s-a folosit pentru a pune mâna pe o serie de imobile. Printre aceste documente se numără acte de identitate falsificate (ale unor presupuşi moştenitori ai unor imobile), hotărâri judecătoreşti fictive, contracte de vânzare-cumpărare false şi multe altele (detalii despre toate acestea puteţi citi în decizia nr. 32/2018 a Curţii de Apel Iaşi).

Totodată, judecătorii au menţinut sechestrul asigurator pe o serie de bunuri şi imobile presupus a fi dobândite ilicit, valoarea acestora fiind de circa un milion de euro. Mihail Boldea şi ceilalţi inculpaţi au fost obligaţi, individual sau în solidar, la plata unor despăgubiri ce însumează circa 300.000 de euro.

Interesant este că doar una dintre părţile civile din dosar a obţinut plata unor despăgubiri, cel mai mare perdant fiind Primăria Galaţi, care fie nu s-a constituit parte civilă în unele cazuri, fie a fost considerată de judecători ca neavând calitate procesuală. Sentinţa nu este definitivă. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările