De ce ne manifestăm exagerat după ieşirea din izolare. „Gunoiul emoţional şi mental nu este conştientizat“

Perioada de izolare s-a manifestat diferit la fiecare dintre noi. Unii au reuşit să se interiorizeze şi să se cunoască astfel mai bine, în timp ce alţii au acumulat mult stres, au dezvoltat fobii şi s-au încărcat cu mult gunoi emoţional şi mental, ale cărui efecte se vor vedea abia peste câteva luni.

Majoritatea dintre noi a aşteptat cu nerăbdare ridicarea restricţiilor de circulaţie pentru a putea să iasă în parcuri şi în alte zone unde să se destreseze şi să se relaxeze după perioada de două luni de izolare la domiciliu. Fiecare a avut gânduri, stări şi manifestări pozitive sau negative, în funcţie de nivelul de educaţie, inteligenţa şi de gradul de conştientizare propriu.

”Unii dintre noi se gândesc că am stat poate prea mult în izolare şi privesc asta ca pe o pedeapsă. Oamenii au ieşit din această perioadă de izolare cu multe incertitudini, stări de nelinişte, frustrări şi foarte mult stres, agitaţie mentală, frici şi anxietate”, explică psihologul Stelian Chivu.

Mulţi dintre noi au simţit nevoia să se expansioneze, ieşind la socializare cu prietenii şi chiar la mici petreceri, din dorinţa de a se elibera pe cât posibil de cât mai mult stres, să se exteriorizeze, dar, din păcate, nu în sens pozitiv. Explicaţia este relativ simplă. În cazul lor se aplică ceea ce se numeşte în limbaj de specialitate egregor sau, mai pe româneşte, efect de turmă. Luaţi de val, se apucă să facă lucruri pe care în mod obişnuit nu le fac.

”Unii indivizi încep să se manifeste violent, evită să se întâlnească cu alte persoane şi au tendinţa să îşi piardă controlul foarte uşor. Se simt respinşi social şi au comportamente obsesiv-compulsive. Alţii încep să îşi piardă simţul realităţii”, ne dă psihologul Stelian Chivu câteva exemple de manifestări în perioada de după izolare.

Dorinţele refulate în perioada de izolare

Toate dorinţele refulate atât timp ies acum la iveală, iar persoanele în cauză le dau curs fără să stea prea mult pe gânduri. E vorba de dorinţe de plimbare, de relaxare, de petrecere, de socializare şi de îmbrăţişare. Când ieşim afară după câteva luni, avem şi emoţii pozitive, dar şi gunoi emoţional, ca să îl numim aşa.

”De foarte multe ori acest gunoi emoţional, dar şi mental nu este conştientizat, fiind aruncat pe unde se poate, aşa cum ştim că se întâmplă după o petrecere sau un spectacol. Când ieşim, preluăm din cauza egregorurilor de care aminteam tot ce este negativ. Acum avem de-a face cu o adevărată furtună emoţională colectivă, iar cei care nu sunt pregătiţi şi nu conştientizează pericolul, vor fi extrem de afectaţi. Vor prelua tot ce este rău din exterior”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Fără să vrem, ne creăm o serie de programe psihologice negative care ne vor afecta serios pe termen mediu şi lung. În jurnalul american ”The Lancet” se spune că abia peste 6 luni vor putea fi cuantificate cu adevărat costurile psihologice ale izolării la care a fost supusă majoritatea populaţiei planetei în ultimele două luni.

Şi cercetătorii din Coreea de Sud au efectuat un studiu psihologic, care a stabilit în mod similar că abia după jumătate de an vor putea fi observate schimbările mentale şi emoţionale.

”Există şapte categorii de persoane, care se manifestă în diverse forme. Sunt cei care nu prea au simţit că au fost în izolare pentru că au avut posibilitatea să iasă din casă prin prisma ocupaţiilor zilnice, cum ar fi agricultorii, sau al jobului. Sunt şi cei care se bucură cu adevărat că această perioadă s-a încheiat, fiind vorba în special de copii. Este şi categoria celor care au învăţat multe lucruri despre sine în izolare, aici intrând cu preponderenţă intelectualii şi persoanele vârstnice, cei care au au îndurat mai greu perioada aceasta, cei care au fost extrem de afectaţi de măsurile restrictive şi cei care au văzut izolarea ca pe un soi de arest la domiciliu. Mai este şi categoria celor care s-au încărcat cu mult stres pentru că şi-au pierdut jobul sau au avut probleme în viaţa personală sau socială. Ultima categorie este a celor care nu au ieşit încă din izolare, deşi poate părea ciudat. Sunt cei au tendinţa să se protejeze excesiv, care au făcut o obsesie din asta”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Cum scăpăm de efectele izolării

Există şi un efect fizic al izolării, acesta fiind sedentarismul, ale cărui efecte sunt binecunoscute, unul dintre acestea fiind tendinţa de a acumula kilograme în plus. Un studiu al impactului psihologic al regimului de autoizolare în contextul pandemiei de coronavirus, care a fost efectuat pe 103 persoane, scoate în evidenţă faptul că au crescut alarmant psihozele, sentimentele de furie, violenţa, neîncrederea, alături de episoadele de anxietate şi cinism.

Certurile între partenerii de viaţă sau înte rudele apropiate au intrat practic în cotidian, oamenii se simt stigmatizaţi şi a apărut şi ceea ce se numeşte rasismul social, care se manifestă în cazul persoanelor care fac altceva decât ceilalţi. De pildă, nu portă mască de protecţie în locurile publice.

Ca să scăpăm mai repede de o bună parte din manifestările mentale, emoţionale şi fizice negative de care aminteam, recomandarea specialiştilor este să ieşim cât mai mult în natură, să medităm şi să ne acordăm mai mult timp liber pentru relaxare.

”Dacă simt nevoia să îmbrăţişez pe cineva, pot să îmbrăţişez un copac. Dacă doresc să strâng mâna cuiva şi nu o pot face, pot atinge o floare sau pot mângâia un animal. Sunt substitute pe care le putem folosi pentru a trece cu bine peste această perioadă care este extrem de delicată. Izolarea s-a încheiat, dar sunt foarte multe aspecte mentale şi emoţionale care nu sunt conştientizate şi pentru multe persoane asta este o mare problemă. Ele pot fi depăşite uşor, cu blândeţe, dar la fel de bine pot să nu fie înţelese şi să amplifice şi mai mult traumele interioare”, conchide psihologul Stelian Chivu.