Şezătoare online în pandemie. Cum au adaptat tradiţiile femeile dintr-un sat din Moldova GALERIE FOTO

Şezătoare online în pandemie. Cum au adaptat tradiţiile femeile dintr-un sat din Moldova GALERIE FOTO

Epidemia Covid 19 nu a oprit şezătorile din satul gălăţean Odaia Manolache, ci doar le-a mutat în online. Chiar dacă nu se mai găsesc la căminul cultural din sat, femeile îşi dau întâlnire pe Facebook. Ele nu se mai întâlnesc în grup, ci merg doar câte două-trei la o casă, iar restul se conectează online.

Coordonatoarea grupului de femei este Ecaterina Hulea. Ea se îngrijeşte să le adune împreună şi să ducă la bun sfârşit obiectivul propus: fiecare femeie lucrează iarna aceasta o ie, iar în primăvară se vor întâlni pentru a se mândri cu obiectele realizate.

 „Am adaptat şezătoarea condiţiilor de acum. Nu ne mai putem întâlni la căminul cultural, dar ne întâlnim online, pe Facebook. La mine vin două, trei femei pentru că au nevoie de indicaţiile mele, la altă casă se adună alte două trei şi comunicăm pe calea internetului. În primăvara vom purta toate acelaşi model de ie. Eu le-am sugerat că ar fi foarte bine să ne îmbrăcăm la fel. Să dea Dumnezeu să scăpăm de pandemie şi să veniţi la noi să vedeţi şezătoarea pe viu”, spune Ecaterina Hulea, cea care duce mai departe tradiţiile şi obiceiurile româneşti.

Galerie Foto cu Şezătoarea Online

Până atunci, gospodinele din satul Odaia Manolache respectă regulile de distanţare stabilite în pandemie. Şi pentru că este zi de şezătoare, femeile şi-au dat întâlnire online.Ecaterina Hulea este cea care ţine legătura, aşa cum reiese din dialogul de mai jos:

„-În fiecare zi de miercuri, de când cu pandemia ne vedem online. Trebuie să ducem mai departe tradiţiile, chiar şi în aceste condiţii. Ia să sun eu colaboratoarele mele să văd ce lucrează…

-Bună ziua, Aurica. După cum ştii, în iarnă, ne-am propus să lucrăm fiecare câte o ie pentru ca în primăvară să avem toate la fel

-Cum stai cu lucrul?

-Eu acum am început să lucrez la ie.

-Ia să văd. Bravo! Foarte frumos, mă bucur

-Uite lângă tine o văd pe Giulia, nepoţica ta dragă, de la cursul de cusături populare

-Mă bucur, Giulia, să te văd!

-Ia spune-mi, ce lucrezi astăzi?

-Eu lucrez un prosop

-Viitorul e în voi. Mă bucur şi vă doresc spor la lucru”. 

Bunicile care readuc la viaţă şezătorile

În cadrul şezătorilor online, femeile se străduiesc să respecte programul unei şezători tradiţionale. Aşa că povestesc, fredonează cântece vechi autentice, lucrează ii şi diverse obiecte de artizanat.

„Ia spune-mi Vasilca, tu cum stai cu ia?

-Am terminat una şi am început alta.

-Foarte frumos, mă bucur că suntem un grup care se străduieşte să ducă tradiţia mai departe

-Bună ziua, Geta

-Bună ziua, doamnă.

-Astăzi este miercuri, ora noastră de întâlnire. Fiind pandemie, ne vedem online

-Geta, cum stai cu ia?

-Am terminat-o şi am început alta

-Ia arată-mi. Foarte frumoase motivele populare. Felicitări!”

Tanti Mihaica păstrează una din puţinele tradiţii care se mai practică la sate: torsul lânii din caierul aşezat pe furcă, foarte des utilizat în gospodăriile ţărăneşti pe vremuri.

„Ne mândrim şi ne bucurăm că o avem lângă noi pe tanti Mihaica, una din din puţinele femei care duce mai departe tradiţia torsului lânii la caier. O tehnică folosită de strămoşii noştri. Tot tanti Mihaica croşetează cu mare îndemânare botoşi din lână pentru nepoţi. Şi uite aşa ducem mai departe tradiţiile, ne folosim de  tehnologia aceasta. Sperăm să revenim cât mai repede la normalitate, să scăpăm de pandemie şi să ne bucurăm de şezătorile noastre tradiţionale, cu cântece şi voie bună ”, încheie Ecaterina Hulea.

Vă recomandăm să citiţi şi: 

 

Motivele iei româneşti, copiate într-o colecţie din revista „Vogue”. „Ne cerem scuze sincere”

 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările