Învăţarea bazată pe libertate: metodele nonformale ale unei educatoare din Miercurea Ciuc

Învăţarea bazată pe libertate: metodele nonformale
ale unei educatoare din Miercurea Ciuc

Adina Jurcă FOTO proiectulmerito.ro

Educatoarea Adina Jurcă e de părere că, la vârste mici, copiii trebuie să aibă libertatea de a-şi alege activităţile zilnice, iar educatorul este doar un ghid care le poartă paşii către completarea procesului de învăţare.

Adina Jurcă (49 de ani) este educatoare la grădiniţa din cadrul Şcolii „Liviu Rebreanu“ din Miercurea Ciuc şi, în 2019, a fost premiată în cadrul proiectului MERITO pentru performanţele ei în învăţământ. Cu o carieră de 31 de ani, educatoarea este absolventă a Liceului Pedagogic din Oradea, însă a considerat important să se perfecţioneze permanent, să găsească mereu metode de predare adecvate pentru noile generaţii de copii cu vârste între 3 şi 6 ani.

Spune că acest interval reprezintă o perioadă în care micuţii încă se formează, aşa că şi-a dorit să fie ea cea care le modelează comportamentele şi gândirea. Ştie că la fel de mare ca dorinţa ei de a-şi cunoaşte elevii îndeaproape este şi responsabilitatea pe care o are.

Antrenarea simţurilor şi încordarea muşchilor

Din 2019, Adina Jurcă urmează cursurile Institutului Montessori din Bucureşti şi aplică la clasă metodele învăţate. „La o vârstă atât de mică, copilul se formează şi se dezvoltă singur. Educatorul nu mai predă, ci doar ghidează. Trebuie doar să-i ofere copilului un mediu care să răspundă nevoilor lui. Pentru asta, observă fiecare copil în parte, ca să descopere care sunt nevoile lui, pentru că dezvoltarea nu este liniară la toţi“, explică educatoarea.

Pentru că e interesată de o predare individuală, tot ce face cu elevii la clasă este neconvenţional. De pildă, a împărţit sala în diferite sectoare: Construcţie, Viaţă senzorială, Viaţă practică şi Matematică.  Copiii nu se joacă cu jucării clasice, ci au obiecte geometrice sau casnice, pe care le pot folosi în diverse activităţi. 

În secţiunea Viaţă senzorială, micuţii învaţă cu ajutorul simţurilor: au sticle pentru gust şi tăbliţe tactile, cu ajutorul cărora simt asperitatea suprafeţelor şi învaţă astfel să le deosebească. Copiii află despre dimensiuni, culori şi forme lucrând cu toate aceste materiale şi îşi exersează simţul tactil, olfactiv şi auditiv.

Aşa arată o oră la clasa Adinei Jurcă FOTO arhiva personală

În colţul dedicat Vieţii practice, copiii lucrează cu obiecte casnice şi îşi antrenează controlul şi coordonarea mişcărilor. La vârste atât de mici, sunt neîndemânatici şi scapă adesea lucrurile, de aceea e important să facă diverse exerciţii. De exemplu, toarnă apă dintr-un vas într-altul şi împăturesc şerveţele urmărind o anumită linie, tocmai pentru a-şi dezvolta aceste abilităţi.

Adina le predă şi lecţii de graţie şi curtoazie, astfel încât să fie pregătiţi pentru orice interacţiune socială. Porneşte de la binecunoscutul salut şi ajunge la modul în care cer şi oferă ajutor în anumite situaţii de viaţă. „Noi pornim de la premisa că atunci când copilul vine la grădiniţă nu trebuie să ştie nimic. Noi îl învăţăm totul, iar greşelile sunt permise. Nu e nicio problemă dacă greşeşti, copiii sunt exact la vârsta la care pot face asta, iar apoi îşi pot corecta greşelile.“

Jocuri pentru dezvoltarea limbajului şi a atenţiei

Educatoarea se ocupă şi de limbajul copiilor. Desigur, îi învaţă alfabetul şi îi provoacă să găsească cuvinte cu fiecare literă, îi învaţă să scrie şi să citească. Spune că e fascinant felul în care copiii sunt uimiţi de alfabet, felul în care conştientizează cum sunetele se asociază literelor. Pentru dezvoltarea limbajului oral, face diverse jocuri, prin care elevii învaţă singuri să denumească fiecare spaţiu din clasă, fiecare obiect cu care interacţionează şi deprind regulile unei conversaţii. Prin jocurile de gramatică orală învaţă funcţiile cuvintelor şi să diferenţieze sunetele din acestea.

Educatoarea din Miercurea Ciuc a găsit şi o metodă diferită de a preda matematica. Copiii învaţă mai întâi formarea numerelor, cantităţile şi fiecare ordin, apoi trec la adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri. „Totul se realizează cu material concret şi diferit cu fiecare copil, când îşi doreşte asta. De aceea, mă bazez pe observare foarte mult“, spune educatoarea. 

Copiii au libertatea să aleagă activităţile pe care le fac FOTO arhiva personală

Elevii învaţă astfel să se concentreze doar pe ceea ce fac la un anumit moment, ca prim pas în învăţare. „Mulţi copiii care merg la şcoală au această problemă, pentru că nu au fost învăţaţi să se concentreze. Nu a fost exersată această capacitate pentru că nu li s-a dat o sarcină reală la care să lucreze singuri. Abia de la 7 ani îşi doresc să facă proiecte şi diverse alte lucruri cu ceilalţi copii.

În fiecare zi, indiferent de vreme, la finalizarea cursurilor îşi scoate copiii în aer liber pentru o oră. Este o ocazie bună de a continua procesul de învăţare, capitolul despre natură: cultivă şi îngrijesc legume în curtea grădiniţei, fac drumeţii în apropiere şi culeg crengi cu care îşi construiesc mici corturi. Toate jocurile şi toate activităţile vin de la copii, pentru că educatoarea le oferă această libertate, cu convingerea că este esenţială în dezvoltare.

Îşi pregătesc singuri masa şi fac curat

În prezent, clasa Adinei e compusă din 24 de copii, de care nu se îngrijeşte singură, ci împreună cu Mioriţa Tanko. Educatoarele le dau posibilitatea elevilor să-şi aleagă singuri ce vor să facă în fiecare zi, fără să fie întrerupţi pentru niciun motiv. Explicaţia este foarte simplă: în caz contrar, ar deveni agitaţi şi frustraţi. „După ce repetă o activitate timp de câteva zile, copilul ajunge la o satisfacţie pentru că a reuşit să facă acel lucru, iar apoi merge mai departe. Noi dorim mereu o nouă provocare, aşa suntem construiţi ca oameni“, explică Adina Jurcă cum sunt ghidaţi copiii să treacă de la o activitate la alta fără niciun fel de presiune asupra lor.

Învăţare prin folosirea simţului tactil FOTO arhiva personală

Şi-a învăţat elevii să-şi pregătească singuri micul dejun şi să facă curat în sala de clasă. „Ei spală mesele, ei pregătesc gustarea şi spală rufe. Învaţă astfel să aibă responsabilitatea mediului în care trăiesc şi devin independenţi după ce descoperă că pot să facă orice activitate.“ De asemenea, Adina ţine legătura cu foştii săi elevi, iar mulţi dintre ei, ajunşi acum la gimnaziu sau liceu, vin la grădiniţă să le citească celor mici sau să se joace cu ei.

Atelier pentru copiii dintr-o comunitate romă

Adina Jurcă se duce frecvent la 100 de kilometri de casă, la o grădiniţă dintr-o zonă săracă, în localitatea Săcel, din judeţul Harghita. Cu ajutorul organizaţiei OvidiuRo, a pus acolo bazele unui atelier de vară de două săptămâni pentru 21 de copii din comunitatea romă. 

Adina Jurcă le predă şi copiilor de etnie romă din localitatea Săcel FOTO arhiva personală

Lucrează de trei ani atât cu copiii de grădiniţă, cât şi cu cei de şcoală şi obişnuieşte acum să meargă acolo şi în timpul anului şcolar ca să facă diverse activităţi cu micuţii de la grădiniţă şi să le ducă materiale copiilor mai mari. „E o legătură aparte. Dintotdeauna mi-am dorit să lucrez la ţară. Ţin legătura cu părinţii copiilor şi parcă cunosc pe toată lumea, simt că realmente sunt de folos“, spune educatoarea.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Regulile de aur de la o şcoală rurală de senzaţie. „Nu există un profesor mai bun decât un copil care îi predă altui copil“

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările