Poliţist din Vrancea: „Suntem singura ţară de pe planetă ai cărei guvernanţi sunt mult mai interesaţi de condiţiile din penitenciare decât de cele din şcoli“

Poliţist din Vrancea: „Suntem singura ţară de pe planetă ai cărei guvernanţi sunt mult mai interesaţi de condiţiile din penitenciare decât de cele din şcoli“

Bogdan Tăicuţu

Poliţist la Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul IPJ Vrancea, Bogdan Tăicutu este extrem de apreciat de colegi, iar postările sale pe pagina de Facebook au un număr record de distribuiri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bogdan Tăicuţu este poliţist de 25 de ani şi lucrează la Serviciul de Investigaţii Criminale.

De multe ori reuşeşte să impresioneze prin postările sale pe pagina personală de Facebook, de o profunzime deosebită. Din această cauză lui Tăicuţu i s-a spus Marian Godină de Vrancea. 

"O întâmplare nefericită petrecută în ultimul an de gimnaziu a făcut să-mi schimb opţiunea cu privire la meseria pe care urma s-o aleg. Până în clasa a VIII-a eram hotărât să devin doctor veterinar, plăcând-mi extrem de mult animalele. Însă, martor fiind, când un bun prieten şi vecin, de-o seamă cu mine, a fost tâlhărit în scara blocului în care locuiam, mi-a schimbat opţiunea. Am vrut să devin poliţist. Şi-am devenit....

Pe 6 Ianuarie 1995 am început serviciul de poliţist. În prima zi, fiind în sala de şedinţe a IPJ-ului unde urma să ne primim repartiţiile, cum era şi firesc, ni s-a ţinut un discurs de către Conducere. Nu-mi amintesc din acel discurs decât un singur lucru:(care de fapt m-a şi marcat profund ) a început cu un moment de reculegere în memoria unui fost coleg care, cu şase luni înainte să încep eu serviciul, pe 6 Iulie 1994, a fost ucis la datorie. Doru Vărvărici, 34 de ani. Fiind în timpul liber, s-a oferit să ajute doi colegi în a imobiliza un individ care tulbura grav ordinea şi liniştea publică. I-a fost fatal. Cuţitul cu lama de 20 de cm, pe care infractorul i l-a împlântat în piept, i-a pătruns prin stern şi i-a secţionat aorta. Cred că atunci, cel puţin pentru mine, a fost zdruncinat serios acel mit cu “e un serviciu sigur “.

Prin 1996, un scelerat de 21 de ani, ce abia avea o lună de stagiu militar, la vestea că l-a părăsit iubita, a dezertat şi a luat cu el un pistol mitralieră şi 60 de cartuşe. Întâlnindu-se cu o patrulă de poliţie, acesta n-a ezitat şi efectiv i-a ciuruit cu pistolul mitraliera, ucigându-i pe loc. A fost prins, condamnat la închisoare pe viaţă, însă în 2017, după 21 de ani de închisoare, a fost eliberat condiţionat . 
“Dulăul”, Gheorghe Ionescu, poliţistul care a murit după ce a fost accidentat intenţionat de un afacerist turc.  Sorin Vetezeu, poliţist la Transporturi Feroviare, ucis pe peronul gării din Burdujeni cu mai multe lovituri de cuţit  Şi din păcate sunt mult mai multe exemple de genul acesta însă pur şi simplu îmi face rău să-mi amintesc. Nu mai pomenesc de colegii mei ultragiaţi şi schilodiţi. Sau de cei care au suferit atacuri cerebrale sau preinfarct în timpul sau din cauza serviciului.  Scriu despre asta pentru că am fost revoltat de limbajul unei dudui, trecută bine prin viaţa, din cate am văzut pe pagina ei are vreo 19-20 ani, care a comentat licenţios, vulgar la o postare în care era descrisă o faptă bună “comisă” de un coleg de-al meu care se afla în timpul liber. Ştia ea foarte bine faptul că profesia de poliţist are numai avantaje, că poliţiştii ies devreme la pensie şi că mănâncă banii statului degeaba . Ei bine, acei colegi pe care i-am amintit mai sus nu au apucat pensia ... N-o să vă plictisesc să vă povestesc despre viaţa de poliţist,despre rigorile ei, a privaţiunilor sau riscurilor, pentru că au făcut-o în repetate rânduri alţi colegi de-ai mei mult mai luminaţi, sătui de “eu îţi plătesc salariu” şi de “tu ştii cine e tata? Poate vrei să te dezbrac!” 

Nu vreau să vă spun decât că meseria de poliţist este la îndemâna oricui doreşte, oricine care consideră că e o meserie plină de avantaje poate accede în rândurile ei.

Nu poate spune nimeni că printre noi nu sunt şi uscături. În care segment din ţara asta nu sunt ? Însă să arunci cu noroi intr-o întreagă breaslă, indiferent care ar fi ea, din cauza unor mizerabili, fără să ţii cont că marea majoritate sunt oameni oneşti care îşi sacrifică familia şi chiar viaţa, asta e ruşinos ! 
Când ieşiţi din ţara, vă place să vă fotografiaţi cu forţele de ordine din ţările străine, admiraţi un poliţist străin care,cu ocazia unor manifestări, devine uman şi dansează alături de mulţime . În România însă un poliţist care bea o cafea în uniformă sau serveşte masa într-un local este înfierat, este corupt şi este plătit degeaba.

Pe voi nu vă cutremură în ce hal ne-am dezumanizat de 30 de ani încoace ?....E inuman ce se întâmpla în ţară, ce se întâmpla cu noi toţi. E inuman cum politicienii au uitat menirea lor. E inuman cum ne tratam bătrânii. E inuman cum mii de copii suferă de foame şi frig. Dar suntem suficienţi de umani să acordam zile compensatorii şi bani infractorilor. Şi să le cerem şi scuzele de rigoare, bineînţeles. 
Dăm vina pe factorul politic pentru faptul că milioane de români au ales calea pribegiei. Însă şi noi suntem la fel de vinovaţi ca şi ei pentru situaţia asta. Da, bunico de la ţară, e şi vina ta! Şi tu ţi-ai alungat copii sau nepoţii ! Pentru că ţi-ai vândut votul pe o pungă de mălai. Şi e şi vina ta, intelectualule, pentru ca ai ales să stai acasă în ziua votului. 

Reclamăm profesorii pentru faptul că-s exigenţi. Dar tăcem mâlc când sunt prezentate imagini cu cadre didactice agresate de nişte gunoaie aşa-zişi elevi, a căror comportamente nu reflectă decât gradul de educaţie primit de acasă.

Ne interesează mai mult fluturaşii de salariu ce aparţin altor profesii decât să ne intereseze să excelăm în propriu domeniu. Cred că suntem unica ţara în lume în care numărul bugetarilor mai are puţin şi îl depăşeşte pe cel al angajaţilor din mediu privat şi unica ţara din lume în care salariul bugetarilor este dublu faţă de cel din mediul privat. 

Şi mai cred că suntem singura ţara de pe planetă ai cărei guvernanţi sunt mult mai interesaţi de condiţiile din penitenciare decât de cele din şcoli, grădiniţe, azile de bătrâni sau case de copii ...

Singurul lucru pe care l-am învăţat temeinic după ‘89 a fost să urâm. Dar nu oricum. Urâm cu patimă. Orice şi pe oricine. Şi o facem al dracului de bine", a scris Bogdan Tăicuţu pe pagina sa de Facebook.

Citiţi şi:

Incendiu în Club Colectiv. Poliţist din Focşani, sfaturi către fiul său: „Du-te departe de ţara asta a lucrului bine făcut“

Poliţist din Vrancea. „Eşti laşă, stimată Societate Civilă. Laşă şi ipocrită“

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: