Votant la 16 ani. Cum ar putea decide adolescenţii soarta Europei, dar şi a primarilor din România
0
Printr-o iniţiativă legislativă, mai mulţi deputaţi intenţionează ca limita de vârstă pentru persoanele cu drept de vot la alegerile locale şi europarlamentare să scadă de la 18 la 16 ani. Este un model întâlnit şi în alte ţări din Europa: Scoţia, Austria, Norvegia, Estonia, Germania şi Malta.
Mai mulţi parlamentari din cadrul Forţei Dreptei au iniţiau un proiect de lege care ar modifica Legea 115/2015 (alegerea autorităţilor publice locale) şi Legea 33/2007 (alegerea pentru parlamentul European), în sensul în care tinerii cu vârsta de 16 ani vor avea dreptul să voteze la alegerile locale şi europarlamentare.
„În cadrul alegerilor locale şi europarlamentare tinerii au tot interesul să se implice, fiind până la urmă vorba de interesul lor local, imediat, cât şi de interesul general care decurge din calitatea României de membru al Uniunii Europene, dar mai ales pentru a nu exista niciun fel de discriminare între cetăţenii Uniunii Europene”, spune deputatul Bogdan Bola, unul dintre iniţiatorii proiectului.
Şi faptul că tinerii răspund penal de la 16 ani, pot munci de la aceeaşi vârstă sau pot primi capacitate deplină de exerciţiu (în anumite condiţii) ar fi dovezi clare că ei sunt suficient de maturi pentru a se implica politic în societate, arată parlamentarii care susţin demersul.
Proiectul vizează doar alegerile locale şi europarlamentare deoarece, în cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, precum şi în cazul referendumului, cetăţenii români îşi exercită dreptul de vot suveran (consacrat prin Constituţie).
Discuţia despre modificarea limitei de vârstă pentru exercitarea dreptului de vot nu este una nouă în România. În decembrie 2021, coaliţia de guvernare PNL, PSD şi UDMR anunţa că doreşte modificarea Constituţiei, iar una dintre prevederi ar putea da posibilitatea tinerilor să poată vota de la 16 ani.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, 411.368 de tineri cu vârsta de 16-17 ani îşi aveau rezidenţa în România, la 1 ianuarie 2021.
În noiembrie 2015, Parlamentul European, printr-o Rezoluţie referitoare la reforma legislaţiei electorale a Uniunii Europene, a stabilit că se „recomandă statelor membre, ca următoare acţiune, să examineze modalităţile de a armoniza vârsta minimă a alegătorilor la 16 ani, pentru a creşte egalitatea electorală în rândul cetăţenilor Uniunii”.
Un suflu nou în viaţa politică
Elena Stambuli, psiholog şcolar, consideră că tinerii de 16 ani au capacitatea de a gândi ipotetic şi au atins un nivel al dezvoltării intelectuale care le permite să opereze cu ipoteze nu numai în plan verbal, dar şi comportamental. În plus, în şcoală se studiază Educaţia socială, materie care în clasa a VII-a pune accent pe îndatoririle civice ale omului şi abordează teme cu referire la administraţia publică şi locală şi la importanţa votului liber exprimat.
„Adolescenţii sunt centraţi pe schimbare, sunt doritori să facă lucrurile diferit, au idei creative şi inovatoare care ar putea aduce un suflu nou în viaţa politică. Implicarea lor ar produce la nivelul societăţii o remodelare după nevoile generaţiei tinere. Dacă aceştia vor fi creditaţi cu încredere, cu siguranţă vor deveni mai responsabili şi vor îndemna mai mulţi tineri să lupte pentru drepturile lor, pentru un viitor dezirabil”, arată Elena Stambuli.
Psihologul explică faptul că este foarte important ca adolescenţii să participe la activităţi privind politicile publice astfel încât să înveţe să identifice problemele comunitare şi să propună soluţii practice de rezolvare a acestora. În felul acesta îi putem atrage şi responsabiliza şi, mai ales, le putem cultiva interesul pentru schimbare.
„Nu votezi, nu contezi”
Ariana Dudună (17 ani) este preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa. Ea se întreabă de ce, atâta timp cât un tânăr de 16 ani poartă răspundere penală şi are dreptul de a se angaja, nu ar avea dreptul de a vota? „La acest moment, un tânăr român care are rezidenţa în Austria poate vota la alegerile europarlamentare de la 16 ani, însă dacă acelaşi tânăr român se întoarce în România, brusc este considerat incapabil. Din acest context, ce putem înţelege în afara faptului că România îşi desconsideră tinerii?”
Elevii arată că sunt unii aleşi locali care nu iau măsuri pentru sprijinirea educaţiei, cum ar fi, de exemplu, acordarea burselor şcolare, deoarece acest domeniu nu generează voturi.
Alexandru Manda, vicepreşedinte Group of the European Youth for Change, arată că o astfel de iniţiativă este binevenită, mai ales din perspectiva principiului „nu votezi, nu contezi. „Vedem foarte bine modul în care autorităţile se raportează la teme precum bursele elevilor, investiţiile în şcoli sau transportul elevilor. Problemele acestei categorii sunt pe deplin ignorate.”
El explică faptul că tinerii din zilele noastre sunt conectaţi încă de mici cu informaţiile legate de viaţa socială şi politică, sunt vocali, au probleme concrete şi specifice, iar o participare a lor la viaţa cetăţii trebuie realizată din toate punctele de vedere, inclusiv în ceea ce înseamnă mersul la vot.
Tinerii, pradă discursului extremist
Politologul Cristian Pîrvulescu susţine, într-o declaraţie dată ziarului „Adevărul”, că scăderea pragului la 16 ani este o măsură obligatorie, dar în acelaşi timp este greu de luat în aceste vremuri tulburi pe care le traversăm, mai ales că şcoala nu a pregătit tinerii să devină cetăţeni. „Ba mai mult, acestora le sunt alimentate teoriile conspiraţioniste chiar de modul în care au fost concepute unele manuale sau chiar de o parte a profesorilor. Astfel, într-un procent destul de mare, tinerii au sentimente naţionaliste şi populiste, consideră că cei mai în vârstă decât ei sunt în mare parte corupţi”, explică politologul.
Şi sociologul Vladimir Ionaş crede că motivul pentru care tinerii ajung să se identifice cu mesajele unor partide cu discursuri extremiste este incapacitatea statului de a împlini nevoile acestei categorii de vârstă. „Politicile publice ale României care sunt îndreptate către tineri nu există, iar dacă există, sunt numai eşecuri. Nu au rezultate. Tinerilor le este din ce în ce mai greu să trăiască în această ţară, majoritatea tinerilor au dorinţa ca până la finalizarea studiilor să plece din ţară. Ţara, din păcate, din punct de vedere sentimental, nu mai reprezintă foarte multe lucruri pentru această categorie de vârstă. Şi atunci, evident că rezonezi mult mai uşor cu mesaje dure, extremiste”.
Asociaţia Elevilor din Constanţa susţine că în acest moment nu toţi tinerii au cunoştinţele necesare să ia o decizie informata asupra votului, cum, de altfel, nici toţi adulţii nu votează informat. De aceea, este necesar ca, în urma acordării dreptului de vot de la 16 ani, Ministerul Educaţiei să introducă în învăţământul liceal materii de educaţie civică.
Se încarcă comentariile...
