VIDEO Mormântul celebrului Dromihete, la sud de Dunăre. Valea Regilor Traci, comoara arheologică din Bulgaria unde românii fac pelerinaj

VIDEO Mormântul celebrului Dromihete, la sud de Dunăre. Valea Regilor Traci, comoara arheologică din Bulgaria unde românii fac pelerinaj

Valea Regilor Traci din Bulgaria - mormântul de la Sveştari Sursa whc.unesco.org

La sud de Dunăre, pe teritoriul Bulgariei, se află mai multe morminte trace de o importanţă deosebită, unele dintre ele incluse pe lista de patrimoniu universal UNESCO. La Sveştari, la 50 kilometri de graniţa cu România, este localizat mormântul căpeteniei geţilor, la care românii fac pelerinaj.

Ştiri pe aceeaşi temă

La sud de Dunăre, în Bulgaria, se află Valea Regilor Traci, locul presărat cu morminte trace. După însemnătatea unora, acestea aparţin liderilor poporului din care se trăgeau geto-dacii, strămoşii românilor. Cel mai apropiat de România este Sveştari, lângă Razgrad, cam în dreptul Olteniţei (Călăraşi), la 50 kilometri de graniţă, unde se pare că este înmormântat chiar viteazul rege get Dromihete. De la Giurgiu până la Sveştari sunt 100 kilometri.

Mormântul de secolul 3 î.Hr. de la Sveştari este inclus în patrimoniul mondial UNESCO. A fost descoperit în 1982 şi este o imagine relevantă a civilizaţiei trace, prin picturile sale murale, cariatide pe jumătate plante, figuri fantastice pe jumătate umane, culori păstrate întocmai (ocru, maro, albastru, roşu, lila). În special cele 10 cariatide de pe zidurile centrale sunt considerate un exemplu remarcabil al culturii getice, care are influenţe elenistice. „Este un monument extrem de rar şi foarte bine conservat, un caz în care procesul creativ a fost întrerupt“, notează specialiştii UNESCO.

„Arheologii bulgari consideră acolo este mormântul lui Dromihete, cel mai veche rege get menţionat de izvoare. El a trăit la sud de Dunăre, în jurul anilor 300 î.Hr., secolul 4 - secolul 3. Acest tip de monument funerar, bogat în inventar şi în arhitectură (ca în cazul de faţă), este atribuit personajelor princiare. Mormântul de la Sveştari este de inhumaţie, are trei camere, cel decedat este aşezat în camera principală, soţia este într-o cameră mică, iar calul preferat se află în cea de-a treia cameră“, descrie arheologul Tiberiu Potârniche de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

În antichitate exista practica funerară ca soţia să îl urmeze pe soţ în mormânt. Arheologul aminteşte că Herodot povestea cum sciţii sacrificau 100 sclavi şi 100 cai atunci când murea o căpetenie. Aceştia erau înfipţi în pari de jur împrejurul mormântului, iar peste el se ridica movila. Aceste ritualuri sunt documentate arheologic în Rusia. 

Mormântul de la Sveştari Sursa Facebook Terra Incognita

„Mormântul de la Sveştari în sine este unic pentru decoraţia sa. Camera funerară are cariatide, statui reprezentând femei care ţin mâinile în sus. Nu toate sunt finisate, la unele dintre ele meşterii au dat cu cretă - cum spune literatura de specialitate. Aceasta denotă că dinastul a murit pe neaşteptate, iar înmormântarea a fost făcută în grabă. Aşa a păţit Tutankhamon, care a murit foarte tânăr şi cu toate că era atât de bogat, tot a fost îngropat într-o hrubă.

Despre moartea lui Dromihete nu avem multe date, nu ştim când şi cum a murit. Pe baza materialelor de acolo, mormântul a fost datat în anii 300, deci este contemporan cu Dromihete. El era cel mai important personaj al timpului şi trăia în acea zonă, deci este foarte probabil să fie mormântul său“, precizează arheologul Tiberiu Potârniche. După unele date, regatul lui Dromihete a avut capitala la Helis, ce este identificată cu fortificaţia Piscul Crăsani din Ialomiţa.

Pilda lui Dromihete

Dromihete a rămas în istorie pentru capacităţi excepţionale de războinic, strateg şi diplomat. Episodul care l-a consacrat în posteritate este menţionat inclusiv în lucrarea „Getica“ a lui Vasile Pârvan. Arheologul Tiberiu Potârniche de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. explică de ce este Dromihete un nume de referinţă în istoria balcanică.

„Dromihete este amintit mai ales datorită confruntării cu regele Lisimah, fost diadoh (guvernator) al lui Alexandru cel Mare, care după fărâmiţarea Imperiului Macedonean devine rege trac al odrisilor. Fiul acestuia, Agatocles, încercase să-i supună pe geţi, dar a fost prins şi deşi soldaţii ceruseră să fie pedepsit, Dromihete, înţelept şi diplomat, alege să-l trimită înapoi, teafăr şi încărcat cu daruri. În loc să priceapă mesajul lui Dromihete, Lisimah porneşte o expediţie împotriva geţilor, dar este înfrânt şi prins, printr-o tactică a geţilor de retragere controlată, cu pârjolirea pădurilor şi a grânelor, înfometare, hărţuire.

Acum are loc momentul binecunoscut prin care Dromihete rămâne în istorie. La sfârşitul bătăliei, Lisimah, prizonier fiind, este invitat la banchet, iar pe masă i se pun cele mai alese bucate. Mâncarea îi este servită în vasele sale de aur cu care mergea în expediţie. Alături, geţii, în frunte cu regele lor Dromihete, mănâncă o cină frugală din vase sărăcăcioase. Mesajul era clar: <Ce cauţi aici, de ce vrei să ne cotropeşti, când tu ai atâtea bogăţii, iar noi suntem săraci?>. Lisimah înţelege, în sfârşit, pilda lui Dromihete şi este atât de impresionat de regele get încât îi dă una dintre fiice de soţie. Alianţa lor se pecetluieşte astfel“, detaliază arheologul constănţean. 

Specialistul consideră notabilă puterea de convingere şi autoritatea lui Dromihete faţă de soldaţii săi, pentru că geţii aveau drept egal de hotărâre asupra prăzii cu regele lor. „Ei au cerut moartea lui Lisimah, dar Dromihete a reuşit să-şi impună punctul de vedere, să-l lase în viaţă pe adversar şi să-i ofere acel banchet. Dromihete şi-a dat seama că dacă l-ar fi omorât pe Lisimah, oricare ar fi fost succesorul lui trebuia purtată o nouă bătălie, cu alte pierderi. Or, ei îl aveau deja pe Lisimah, care era umilit, iar morala ar fi fost înţeleasă exact“, spune arheologul constănţean.

Morminte din Valea Regilor Traci

Alt monument de patrimoniu UNESCO este mormântul de la Kazanlâk, din centrul Bulgariei. Este localizat lângă Seutopolis, capitala regelui trac Seutes al III-lea. A fost găsit în 1944, intact, şi datează de la sfârşitul secolului 4 î.Hr., fiind declarat capodopera spiritului creativ al tracilor. „Este unicul de acest gen din lume, frescele sale sunt excepţional păstrate, iar picturile murale sunt cele mai bine conservate opere din perioada elenistică“, consemnează lista UNESCO. Pentru a-l feri de uzură şi de contactul cu vizitatorii, mormântul a fost închis, iar o replică a sa a fost construită în muzeul de alături.

Mormântul de la Aleksandrovo este, de asemenea, un monument funerar atribuit unei căpetenii trace. A fost scos la iveală accidental, în anul 2000. Mormântul nu are importanţa celorlalte două şi a fost jefuit de podoabe. 

Valea Regilor Traci din Bulgaria - mormântul de la Kazanlânk Sursa whc.unesco.org

Pe aceeaşi temă: 

Imagini spectaculoase cu Dobrogea antică, recreată 3D într-un laborator studenţesc. Secretele umanoizilor din proiectele de arheologie virtuală

Cetăţile neştiute ale Dobrogei. Misterele de la Dinogetia, Stratonis, Parthenopolis şi Troesmis

Cetăţile antice ascunse ale Dobrogei. Unde se află Sacidava, Ibida şi Halmyris

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: