Maximillian Marco Katz: „Este greu de înţeles cum într-o ţară cu un număr infim de evrei încă există o încărcătură antisemită intensă“

Maximillian Marco Katz: „Este greu de înţeles cum într-o ţară cu un număr infim de evrei încă există o încărcătură antisemită intensă“

Maximillian Marco Katz Arhivă personală

Maximillian Marco Katz, directorul Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului în România, a reacţionat vizavi de faptul că un istoric din Constanţa pune la îndoială numărul morţilor din Holocaust.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Este greu de înţeles cum într-o ţară cu un număr infim de evrei, încă există o încărcătură antisemită intensă, care din când în când răbufneşte în moduri care reuşesc încă să ne surprindă...cert este că în instituţiile publice activează persoane politice şi nu puţine se pare, care atunci când aud cuvântul "evrei" au reflexe şi reacţii destructive, pe care nu şi le pot controla. Nu este vorba de "cazuri izolate"; este vorba de un fenomen care se repetă şi care este ignorat în mod voit de către cei care deţin funcţiile care le permit să aplice măsurile menite să ii înveţe pe cei care deţîn funcţii publice, politice, administrative că nu îşi pot permite să îşi etaleze ignoranţa şi ideile preconcepute despre evrei, aşa cum le trece lor prin cap“, a declarat Katz pentru Adevărul.

„Pentru noi evreii este un motiv de nelinişte constanţă să constatăm că mulţi dintre cei care se îngrijesc de aspecte ale vieţii publice, viaţă trăită şi de noi, nutresc sentimente mai mult sau mai puţin antisemite. În acest contest ne exprimăm solidaritatea cu dl Erwin Simsenshon care, in situaţia dată a reacţionat demn, prompt şi corect. Noi urmărim modul in care reacţiile generate de acest caz sunt tratate atât de persoană care le-a generat cât şi de conducătorii instituţiilor din care această persoană face parte“, a mai spus el.

Scandal antisemit la Constanţa

În Dobrogea, regiune cunoscută ca model al bunei convieţuiri dintre toate etniile şi religiile, a izbucnit un scandal pe tema Holocaustului între intelectualii locali. În seara de miercuri, 22 septembrie, la Constanţa s-au reunit 33 de personalităţi ale oraşului care fac parte din grupul pentru Strategia Culturală a Constanţei. Ei trebuia să discute propunerile de pe documentul care la începutul săptămânii viitoare va fi supus dezbaterii publice. Grupul este iniţiat de fostul diplomat Dorin Popescu, în prezent consilierul primarului Vergil Chiţac.

În timpul discuţiilor, Lavinia Dumitraşcu, fiica reputatului istoric Gheorghe Dumitraşcu, a adus în discuţie renovarea sinagogii, monument istoric aflat în stare avansată de degradare. Unul dintre cei mai vechi istorici ai Dobrogei, profesorul Valentin Ciorbea, fost consilier local PSD pe vremea lui Radu Mazăre, a replicat: „Da’ de ce nu şi-o fac ei, prin asociaţia aia a lor? Ei aşteaptă să le-o facem noi? De ce să le-o facă statul român? Dar de ce nu găsesc ei nişte evrei americani cu bani s-o facă? Vine domnul ăla de la ei şi are pretenţii… Pe urmă mai vine şi ambasadorul ăla al lor şi scoate cifrele alea cu 400.000 de evrei care au murit în Holocaust…“

Revoltat, Erwin Şimşensohn, managerul Teatrului de Stat din Constanţa, a părăsit grupul. Daniel Citirigă, prodecanul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa, i-a urmat gestul. „I-am explicat respectivului domn că aprecierile sale sunt profund jignitoare şi denotă un antisemitism ruşinos“, a precizat Şimşensohn.

Cearta a escaladat pe Facebook. Lavinia Dumitraşcu, cercetător la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, dorind să aplaneze conflictul, şi-a atras la rândul său un val de critici. „Haideţi să luăm definiţia Holocaustului şi să vedem dacă se aplică în România. Cel puţin nu la nivelul unor ţări din Europa. Cei din Transilvania au fost victimele Holocaustului, dar nu sub administraţia românească. Eu am prieteni evrei, în copilărie mergeam de Hanuka la sinagogă, aici în Dobrogea nu sunt conflicte interetnice sau interconfesionale niciodată“, a arătat ea.

Scandalul a ajuns până la ambasadorul Israelului, David Saranga. „Este îngrijorător, că în anul 2021 şi cu doar câteva săptămâni înainte de Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului în România, un istoric care ar trebui să cunoască trecutul trivializează chinurile unor compatrioţi. Compatrioţi care au pierit în Pogromul de la Iaşi, în cel de la Bucureşti, care s-au sufocat în ”Trenurile Morţii”, care au fost deportaţi în Transnistria, unde au îndurat condiţii inumane. Holocaustul din România rămâne o rană deschisă, vizibilă şi astăzi“, a declarat acesta.

„De facto, grupul nu mai există“

Dorin Popescu, coordonatorul grupului de lucru, regretă discuţiile care, spune el, nu au avut nicio legătură cu strategia culturală a oraşului. „A fost un schimb de opinii pe tema sinagogii, dar episodul a fost stins imediat cu ajutorul domnului Erwin. Acum, de facto, grupul executiv nu mai există. Luni vom pune proiectul strategiei culturale în dezbatere publică. Vreau să vă spun că una din axele prioritare este mozaicul interconfesional, intercultural şi interetnic al Constanţei“, a declarat Popescu. 

Istoricul Valentin Ciorbea nu mai vrea să facă şi alte comentarii pe tema subiectului, adăugând încă faptul că, pe vremea când era consilier local, a susţinut necesitatea renovării monumentului în care altădată se rugau, la malul mării, urmaşii lui David, dar că nu poate, singură, o comunitate să asigure refacerea lui.

„Evreii nu mai au bani nici pentru curăţirea mormintelor“

Sinagoga din Constanţa, situată în zona peninsulară, a fost construită în 1910, la iniţiativa comunităţii evreieşti. Lăcaşul de cult al evreilor este o ruină, din fostul edificiu rămânând în picioare doar câteva ziduri. Deşi au existat mai multe propuneri pentru renovarea sa, niciuna nu a fost pusă în practică. 

Paul Schwartz, fostul vicepreşedinte al comunităţii evreieşti din România, a apucat, în urmă cu peste două decenii, să se bucure de frumuseţea edificiului şi s-a implicat personal în salvarea lui. „M-am întâlnit cu Radu Mazăre, care mi-a promis că va aduce un investitor care va investi bani în renovarea sa, dar am pierdut timpul“, îşi aminteşte el. 

El spune că, în prezent, nu există fonduri pentru un astfel de proiect, de vreme ce nu mai sunt bani nici pentru curăţarea cimitirelor evreieşti. „Membrii din comunitatea evreiască sunt oameni bătrâni, care au trecut prin Holocaust, fără averi. Însă, sinagoga din Constanţa ar trebui reconstruită, fiind în interesul Constanţei ca acest obiectiv, alături de biserica ortodoxă, de cea catolică şi grecească, alături de moschee, să fie un punct de atracţie al zonei“, consideră Schwartz, care este actualmente preşedintele Comunităţii evreilor din Bucureşti.

Holocaustul, în cifre

Teoria conform căreia Holocaustul nu a existat pe teritoriul statului român se bazează pe faptul că aici nu au fost lagăre de exterminare, ci doar de muncă, iar evreii deportaţi făceau parte din teritorii care nu se aflau între graniţele ţării noastre. Concluzia Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România este că, în timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni. În Holocaust au pierit şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată sub conducere maghiară, precum şi 5000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările