Marea de beton de la Marea Neagră. Cum a ajuns Mamaia Nord o zonă betonată, fără spaţii verzi
0
Mamaia Nord, noua destinaţie la modă a litoralului românesc, a ajuns să numere peste 17.000 de locuinţe şi nici un parc. Problema spaţiilor verzi este una importantă, iar administraţia locală nu pare a găsi o soluţie.
Administrată de primăria oraşului Năvodari, Mamaia Nord a cunoscut o transformare radicală în ultimii 15-20 de ani. De la o zonă sălbatică, plină de bălării şi vegetaţie, a devenit un rai al dezvoltatorilor imobiliari, un loc unde fiecare metru pătrat de pământ valorează mii de euro.
Fâşia de pământ cuprinsă între staţiunea Mamaia şi intrarea în Năvodari a făcut obiectul multor tranzacţii imobiliare, fiind locul unde administraţia oraşului a retrocedat, uneori cu încălcarea legii, zeci sau sute de hectare de pământ chiar în apropierea plajelor. Aşa s-a ajuns ca aici să fie înregistrate peste 17.000 de unităţi de locuire şi nici un parc.
Construcţiile haotice, ridicate doar în scopul profitului, au transformat Mamaia Nord într-o mare de betoane. Chiar dacă exista o Hotărâre de Consiliu Judeţean care obliga dezvoltatorii să amenajeze 30% din suprafaţa ca spaţiu verde, aceasta nu a fost respectată.
Spaţii verzi pe balcon sau pereţi
În anul 2013, Consiliul Judeţean Constanţa dădea o Hotărâre prin care erau prevăzute „suprafeţe minime de spaţii verzi şi un număr minim de arbuşti, arbori sau plante decorative aferente construcţiilor realizate pe teritoriul administrativ al judeţului.”
Astfel, conform HCJ 152/2013, construcţiile de turism (hotel, motel, pensiune, vilă şi altele) vor fi prevăzute cu spaţii verzi şi plantate, spaţii de joc şi de odihnă în suprafaţă de minim 50%, iar blocurile de locuinţe vor avea spaţii verzi de minim 30%. Aceste procente se calculează din suprafaţa terenului deţinută de investitor sau beneficiar.
Consilierii judeţeni au făcut, însă, o menţiune în această Hotărâre: investitorii pot amenaja spaţiile verzi pe suprafeţele de teren rămase supă realizarea construcţiei, pe suprafaţa faţadelor construcţiei sau pe suprafaţa mansardei şi acoperişului.
Dezvoltatorii imobiliari din Mamaia Nord nu au respectat niciodată această decizie luată la nivelul judeţului. Acest lucru se poate observa cu uşurinţă deoarece zonele cu spaţii verzi lipsesc cu desăvârşire. Viceprimarul oraşului Năvodari, Costel Dumitraşcu a explicat şi de ce.
„Investitorii au făcut spaţiul verde pe terase sau pe verticală (plante agăţătoare), iar de acel spaţiu verde nu beneficiază nimeni. În plus, ei nu sunt obligaţi să le întreţină. La recepţie trebuie să le aibă, dar în 2-3 luni, dacă se usucă le dau jos şi rămâne betonul”, explică viceprimarul Costel Dumitraşcu.
Marea de beton de la Marea Neagră
În anul 2017, Costel Dumitraşcu a iniţiat proiectul „Reconstrucţia ecologică”, proiect ce a devenit Hotărâre de Consiliu Local prin care orice persoană fizică sau juridică ce solicita autorizaţie de construire avea obligaţia de a planta pomi. Astfel, pentru o locuinţă obişnuită, beneficiarul trebuia să planteze 3 pomi fructiferi sau arbori, pentru un bloc de locuinţe, dezvoltatorul ar fi trebuit să planteze câte un copac pentru fiecare apartament sau garsonieră.
Deşi au trecut patru ani de la această decizie, viceprimarul nu ştie câţi pomi s-au plantat şi unde. „Nu cunosc cifrele. Cei de la urbanism ar trebui să ştie”, spune Dumitraşcu.
În schimb, alţi consilieri locali din Năvodari spun că acum ar fi trebuit să existe „o pădure” dacă se aplica Hotărârea din anul 2017. Însă, realitatea arată că totul este doar pe hârtie, iar administraţia locală nu are deloc intenţia de a-i obliga pe dezvoltatori să creeze spaţii verzi, explică Ştefan Antonaru, consilier local. Un loc de parcare betonat, aflat pe locul unde ar fi trebuit amenajat spaţiu verde, se vinde cu 10.000-15.000 de euro, spune acesta.
Mai mult, Antonaru atrage atenţia asupra unei noi Hotărâri adoptată la finalul lunii mai de către Consiliul Local Năvodari prin care cei care construiesc nu mai sunt obligaţi să planteze un pom, sau trei pomi, pe terenul lor, ci primăria ar urma să le pună la dispoziţie un teren unde să planteze.
„Favorizează fără dubiu, haosul urbanistic şi jungla de betoane din Mamaia Nord şi este clar în defavoarea năvodărenilor şi a turiştilor obligaţi să înghită doar praf şi să facă plajă la umbra blocului”, spune Ştefan Antonaru.
Hotărârea recentă adaugă un articol la Hotărârea din anul 2017, susţine Costel Dumitraşcu (iniţiatorul ei), prin care oferă investitorilor posibilitatea de a face spaţii verzi pe terenurile puse la dispoziţie de primărie.
Pentru viitor, Primăria Năvodari arată că va amenaja un parc şi alte spaţii verzi în Mamaia Nord pe un teren aflat în litigiu, câştigat în prima instanţă de administraţia locală. Totul depinde de ceea ce vor decide definitiv judecătorii.
Se încarcă comentariile...
