Horia Agarici, „Salvatorul Constanţei”, comemorat în oraşul pe care l-a salvat. Eroul a decolat cu aparatul defect şi a doborât trei avioane inamice

Horia Agarici, „Salvatorul Constanţei”, comemorat în oraşul pe care l-a salvat. Eroul a decolat cu aparatul defect şi a doborât trei avioane inamice

Piatra funerară a lui Horia Agarici FOTO Mariana Iancu

Horia Agarici, supranumit „Salvatorul Constanţei“ după ce a doborât trei avioane inamice sovietice pe 23 iunie 1941, trimise să distrugă Portul Constanţa, este comemorat joi la Constanţa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru a marca acest episod istoric, Arhiepiscopia Tomisului, Departamentul Cultural-Educaţional, în colaborare cu Asociaţia Culturală „Astra Dobrogeană”, Filiala Constanţa a Muzeului Militar Naţional, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Statului Constanţa şi Filiala Judeţeană Constanţa a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” organizează la mormântul eroului Hora Agarici, din Cimitirul Central Constanţa, un moment comemorativ, joi, 23 iunie 2016, de la ora 17.00. 
 
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, aviaţia românească deţinea 11 avioane de vânătoare şi 40 de bombardament, care erau comasate la Escadrila 53 de Vânătoare de la Mamaia Sat. „România a cerut Angliei 12 avioane de vânătoare şi 40 de bombardiere, dar pe căi oficiale nu am reuşit să le obţinem, ci doar printr-un ataşat român la Londra.
Acestea au fost aduse cu vaporul până la Constanţa şi apoi cu trenul la Pipera. În timpul antrenamentelor, unul dintre avioanele de vânătoare a căzut şi aşa am rămas cu 11“, ne povesteşte comandorul de aviaţie Vasile Reghintovschi.
 
23 iunie, ziua Z
 
Pe 22 iunie 1941, escadrila de la Mamaia Sat a primit ordin să se deplaseze la Galaţi, pentru o misiune specială. Au plecat toate avioanele cu excepţia unuia: cel al tânărului aviator Horia Agarici, care avea 30 de ani. Aparatul său de zbor avea o defecţiune. Era vorba de un Hawker Hurricane cu numărul 3. 
 
A doua zi, pe 23 iunie, aviatorul a zărit deasupra mării şapte bombardiere: trei în faţă şi alte patru în formaţie de câte două. Imediat s-a dat alarma, iar Horia Agarici a decolat, chiar dacă avea avionul defect. A luat înălţime, a pornit în picaj şi a atacat avionul din centrul formaţiei. L-a doborât în mare. Apoi a atacat alte două aparate de zbor din faţa formaţiei. Unul a căzut în zona unde astăzi se află Valu lui Traian, iar altul mai la sud. Evenimentele din acea zi i-au fost povestite comandorului Reghintovschi de către un martor.
 
În aceeaşi zi, avioanele din Escadrila de la Mamaia au mai doborât în lupte aeriene alte patru aparate de zbor ruseşti. Horia Agarici devenise însă eroul de necontestat al aviaţiei româneşti. Erau primele victorii în spaţiul aerian pe care le repurtase ţara noastră. Însuşi mareşalul Antonescu l-a felicitat personal pe tânărul aviator. 
 
 
Cântat de Păstorel
 
Agarici a fost ulterior detaşat la Braşov, ca pilot de încercare, fiind un bun acrobat, apoi a revenit la escadrilă. Pe timpul războiului a mai doborât un avion de vânătoare YAK3. Escadrila 53 a luptat şi împotriva bombardierelor americane B17, toate cu patru motoare, iar Horia Agarici a doborât un astfel de aparat de zbor performant. O perioadă a fost şi comandantul Escadrilei 40 de Vânătoare, care a dus lupte pentru cucerirea Odesei. 
 
Pentru meritele sale deosebite, pilotul Horia Agarici a fost decorat cu „Virtutea Aeronautică“ clasa a III-a, „Coroana României“, cu spade şi panglică de Virtute Militară clasa a V-a şi cu „Crucea de fier“ germană, fiind avansat la gradul de căpitan-aviator. Până la sfârşitul războiului a mai doborât încă trei avioane inamice.
 
Horia Agarici devenise o vedetă a acelor ani, şi două mari nume, Păstorel Teodoreanu şi Gherase Dendrino, i-au compus o melodie. Versurile erau cam aşa: „Ce-auzi venind din depărtare, of Leano?/Un bâzâit ce-aduce cu al trenului,/ Când îl auzi venind din depărtare./ Nu-ţi fie frică de bâzâitul lui,/ Căci a plecat la vânătoare Agarici,/ A plecat ca să vâneze bolşevici./ A plecat din zările văzduhului“.
 
Răsplătit cu 25 de ani de muncă silnică
 
În anul 1955, în timpul ocupaţiei ruseşti, Horia Agarici a fost considerat criminal de război, a fost degradat şi întemniţat la Aiud ca deţinut politic, fiind condamnat la 25 de ani de muncă silnică. „Aş fi încercat să dobor orice avion inamic, indiferent dacă ar fi fost rusesc, american sau german, atâta vreme cât îmi ameninţa ţara“, ar fi spus pilotul la procesul din 1955. A fost eliberat în anul 1964, odată cu graţierea colectivă a deţinuţilor politici de către Gheorghiu-Dej.
 
Eroul Horia Agarici a murit în 1982, la Constanţa, la vârsta de 71 de ani. „Să nu uitaţi că cerul l-am iubit/ Ca un fanatic beat de înălţime/ Cu trup şi duh, în fulger de mişcare/ Zvârlind un corp spre infinit“, scrie pe piatra sa funerară.  
 

 

 

citeste totul despre: