Elevii le bat obrazul guvernanţilor în privinţa problemelor din Educaţie.  Ce soluţii văd şcolarii

Elevii le bat obrazul guvernanţilor în privinţa problemelor din Educaţie.  Ce soluţii văd şcolarii

Elevi din cadrul Asociaţiei Elevilor din Constanţa foto AEC

Rata abandonului şcolar creşte de la an la an în România şi asta nu pare că îngrijorează pe nimeni. Elevii au identificat principalele cauze care îi determină pe unii colegi să renunţe la educaţie. De asemenea, au şi o serie de soluţii menite să resusciteze învăţământul românesc.

Peste 32.000 de elevi au abandonat învăţământul în anul şcolar 2019/2020, conform datelor Ministerului Educaţiei, iar cifrele sunt în creştere de la an la an. Doar pandemia şi regulile impuse pentru prevenirea infectării cu SARS CoV-2 fac ca anul şcolar 2021/2022 să fie puţin altfel. În schimb, problemele învăţământului românesc sunt aceleaşi şi se rostogolesc an de an precum bulgărele de zăpadă. 
 
Elevii din Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), cea mai activă asociaţie de elevi din România când vine vorba de apărarea drepturile şcolarilor, au identificat principalele probleme ale Educaţiei şi au schiţat şi o serie de soluţii pentru a schimba ceva în sistemul nostru de învăţământ. Pentru a preîntâmpina abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional „este nevoie de măsuri care să crească accesul la educaţie, echitabilitatea sistemului de învăţământ şi calitatea actului educaţional”, spune Ariana Dudună, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa. 
 

Principalele probleme ale învăţământului

 
Elevii spun că infrastructura şcolilor este, în multe cazuri, precară. Ei reamintesc faptul că la finalul anului şcolar trecut existau încă 836 de unităţi de învăţământ cu toaleta în curte, iar multe alte clădiri ar trebui reabilitate, mobilate şi dotate la nevoile secolului XXI.
 
Lipsa consilierilor şcolari este o altă problemă pe care o resimt elevii. În acest moment sunt aproximativ 2.500 de consilieri la trei milioane de elevi, ceea ce face ca interacţiunea dintre ei să fie ineficientă. Deşi s-a discutat la nivel de Minister al Educaţiei ca numărul consilierilor şcolari să crească, astfel încât la 500-600 de elevi să existe un astfel de consilier, nimic nu s-a realizat. 
 
În decembrie 2020, a fost adoptată Hotărârea de Guvern prin care s-a impus cuantumul minim de 100 de lei pentru bursele şcolare, bani acordaţi de la bugetul de stat. „Totuşi, aceste cuantumuri minime s-au dovedit a fi ineficiente, necorespunzând nevoilor reale ale elevilor. În primul rând, impunerea unui cuantum minim general, aplicat fiecărui tip de bursă, ignoră diferenţele dintre nevoile fiecărui beneficiar al educaţiei în parte. Mai mult, impunerea sumei de 100 de lei nu vine în urma unei analize concrete, ci pare o sumă picată”, spune Ariana Dudună. 
 
Transportul judeţean al elevilor este o altă cauză care duce la abandon şcolar. „În ciuda faptului că legea prevede de aproape un an obligaţia Consiliilor Judeţene de a asigura transportul judeţean gratuit al elevilor, această obligaţie nu a fost respectată nicăieri în ţară, elevii navetişti fiind lăsaţi de izbelişte”, spun reprezentanţii Asociaţiei Elevilor din Constanţa. Din cauza faptului că familiile nevoiaşe trebuie să asigure câteva sute de lei pentru ca un copil să meargă la şcoala din altă localitate facilitează abandonul şcolar. 
 
La toate aceste probleme ale învăţământului se adaugă neimplementarea la nivel naţional a proiectului „mesei calde” oferite preşcolarilor şi şcolarilor (care în şcolile pilot s-a dovedit eficient), sau a proiectului „Şcoală după Şcoală”, programul pilot al orelor remediale la care nu au acces elevii de liceu.
 
„După 8 ani în care au funcţionat după o programă nouă şi un curriculum bazat pe competenţe, elevii care încep anul acesta clasa a IX-a se întorc la planurile cadru aprobate în 2009”, mai spune preşedintele AEC.
 

Şoluţii pentru o educaţie normală 

Elevii au identificat şi soluţii la fiecare problemă expusă. Sunt soluţii pe care le prezintă de fiecare dată decidenţilor. Astfel, infrastructura şcolară are nevoie de o finanţare serioasă de la bugetul de stat sau bugetele locale (unde se poate) pentru reparaţiile capitale ale multor unităţi şcolare. 
 
O masă caldă oferită tuturor elevilor şi preşcolarilor din România ar fi una dintre soluţiile eficiente la evitarea abandonului şcolar. În acest sens, datele culese de la cele 150 de şcoli unde s-a implementat acest proiect pilot arată că rata abandonului şcolar a ajuns aproape la zero acolo unde copiii au primit o masă caldă. „Totuşi, anul acesta Guvernul a prevăzut în continuare tot 150 de şcoli pilot, nefiind exprimată astfel nicio intenţie pentru a generaliza programul”, arată elevii.
 
Extinderea programului de ore remediale în învăţământul liceal şi scoaterea criteriilor pentru înscrierea în program, ar fi o altă soluţie pentru creşterea calităţii Educaţiei. La momentul actual, programul este desfăşurat pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial aflaţi în risc de eşec şcolar sau de părăsire timpurie a şcolii. Considerăm necesară extinderea programului inclusiv în cadrul învăţământului liceal, având în vedere faptul că anul acesta o treime dintre absolvenţii clasei a XII-a şi a XIII-a nu s-au mai înscris la examenul de Bacalaureat”, spune Ariana Dudună.
 
Alte soluţii pe care elevii le văd pentru optimizarea învăţământului constau majorarea cuantumului burselor cu valori cuprinse între 5 şi 20% pentru diferite categorii de elevi,  un consilier şcolar la fiecare 300 de elevi, transport gratuit şi adaptarea şi actualizarea planurilor cadru şi a materialelor didactice pentru a satisface nevoile generaţiilor care urmează să înceapă liceul şi pentru a le oferi acestora o continuitate în pregătire. 
 

Vă recomandăm şi: 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările