De ce este litoralul românesc mort în extrasezon. „Fără o strategie de ţară, rămânem dependenţi de turiştii români“

De ce este litoralul românesc mort în extrasezon. „Fără o strategie de ţară, rămânem dependenţi de turiştii români“

Litoralul românesc este „mort” în extrasezon foto: Călin Gavrilaş

Litoralul românesc deţine 41% din capacitatea de cazare a României. Este un produs turistic major care nu şi-a găsit locul în nicio strategie naţională. Rămas pe dinafară, litoralul românesc funcţionează maximum trei luni pe an, exact cât ţine şi vacanţa de vară a elevilor: 20 iunie-15 septembrie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu obiective turistice unicat şi facilităţi balneare, litoralul românesc este mort în extrasezon. Specialiştii în turism spun că acest lucru se întâmplă din cauza lipsei unei strategii naţionale de promovare a litoralului românesc care să atragă, în special turiştii străini dispuşi să vină la mare şi în aprilie-mai sau septembrie-octombrie.
 
Fără o astfel de strategie, litoralul autohton mizează pe turiştii români care vin doar vara la mare, în aceeaşi perioadă când copiii sunt în vacanţe.
 
Traian Bădulescu, consultant în turism, spune că litoralul românesc poate deveni o destinaţie ”all year round”, dar pentru a se ajunge aici, trebuie îndepliniţi mai mulţi factori. De exemplu, ar fi esenţială creşterea numărului de baze de tratament. „Litoralul românesc reprezintă şi destinaţie balneoclimaterică. La ora actuală, avem hoteluri, dar şi vile cu baze de tratament în staţiunile Eforie Nord, Techirghiol, Neptun, Saturn precum şi în municipiul Mangalia”, explică Traian Bădulescu
 
Specialistul în turism arată că este necesară şi dezvoltarea de centre spa şi wellness, pentru prevenire şi relaxare. Acestea pot atrage mult turiştii în perioadele de sărbători, precum Crăciun, Revelion sau Paşte, dar nu numai atunci. Pe lângă acestea, Municipiul Constanţa poate deveni o destinaţie de evenimente şi de city break pe tot parcursul anului.
 

Litoralul românesc, abandonat de autorităţi

 
Mohammad Murad este unul dintre oamenii de afaceri care au investit în turismul de pe litoral. Deţine spaţii de cazare atât în nord (Mamaia Nord-Năvodari), cât şi în sud (Neptun-Olimp). El spune că „moartea” litoralului în extrasezon este cauzată de lipsa unui proiect de ţară. Atragerea turiştilor în celelalte luni decât cele ale verii trebuie să facă parte dintr-o strategie naţională. 
 
„De 30 de ani nu avem un proiect de ţară. Acesta este un proiect de ţară nu unul care ţine de Mohammad Murad. Şi cine gândeşte proiecte de ţară la noi? Aţi văzut pe cineva? Noi facem doar lucruri de pe azi pe mâine. Tarom pierde milioane de euro pe an, dar când le-am cerut să facă, vara, curse interne ne-au spus că e complicat”, explică omul de afaceri.
 
Litoralul românesc este în atenţia autorităţilor doar atunci când vin în controale. Celebrele „comandamente estivale” sunt anunţate cu surle şi trâmbiţe la fiecare început de sezon. În schimb, statul român nu se implică deloc în dezvoltarea şi promovarea acestei destinaţii turistice.  
 
Corina Martin, proprietara agenţiei de turism Mistral Tours & Events Constanţa, arată că turismul este o industrie desconsiderată, iar produsul turistic „litoral românesc” este de-a dreptul ignorat de autorităţile judeţene şi guvernamentale. „Nu avem o strategie, litoralul nu a intrat nici în strategia de brand (frunza). Am rămas singuri. Preocuparea autorităţilor judeţene este zero faţă de turismul din acest judeţ şi atunci nu avem nici un fel de strategie. Suntem dependenţi de piaţa naţională”.
 

Soluţia: turiştii străini

 
Incomming-ul, atragerea turiştilor străini, este soluţia pe care o prezintă toţi specialiştii în turism pentru ca litoralul să-şi extindă perioada de funcţionare.
 
„Avem ca model litoralul vecin, bulgăresc, care are sezonalitate mai lungă datorită primirii de turişti străini. Mulţi tineri aleg perioadele de extrasezon, precum aprilie-mai şi septembrie-octombrie deoarece este mai ieftin, dar există şi oportunităţi de distracţie. Aceleaşi perioade sunt alese şi de turiştii vestici de vârsta a treia, care doresc să evite căldura excesivă, iar mulţi dintre ei optează şi pentru proceduri de tratament”, explică Traian Bădulescu.
 
Atragerea turiştilor străini în extrasezon, cu oferte de sejururi lungi, de o lună, la preţuri avantajoase (circa 1.000 de euro), aşa cum au alte ţări precum Marocul, a încercat Mohammad Murad. „Am încercat un astfel de proiect, dar am pierdut o licitaţie din cauza imaginii de ţară. Bulgarii au câştigat, deşi erau mai scumpi cu doi euro decât noi”, spune omul de afaceri. 
 
Fără o politică de incomming, rămânem dependenţi de turiştii români care vin doar vara pe litoral. În plus, nu avem nici curse charter cu care să aducem astfel de turişti la malul mării. „Nu avem curse charter, nu ne interesează să atragem turişti străini şi au dovedit-o toate guvernele. Zero preocupare pentru turişti străini. Toate ţările nu încetează să se promoveze ca destinaţii turistice. Grecia este prezentă la toate târgurile turistice internaţionale. Şi Grecia nu avea aşa mare nevoie de promovare, cum are România”, adaugă Corina Martin.  
 

Vă recomandăm să mai citiţi: 

 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările