Cum se calculează data de Paşte şi care este ritualul creştin-ortodox al nopţii de Înviere, pas cu pas

Cum se calculează data de Paşte şi care este ritualul creştin-ortodox al nopţii de Înviere, pas cu pas

ÎPS Teodosie oficiază Sfânta Liturghie din noaptea de Paşte. FOTO Adrian Boioglu

Noaptea în care preotul sau Episcopul cheamă credincioşii creştin-ortodocşi cu vorbele "Veniţi de luaţi Lumină" a sosit. După un post de 40 zile, acesta este punctul mult aşteptat de creştinătate.

Echipa Adevărul a discutat cu mai mulţi preoţi despre modul în care se calculează data Paştelui, dar şi despre ritualul slujbei de Înviere. Părintele Ionuţ Aştefănoae din Constanţa este de părere că postul dinaintea Paştelui are un rol pedagogic. Rolul lui ar fi acela să ne facă să ne golim de ceea ce este inutil în noi , de păcat. 
 
"Sărbătorile bisericeşti, pe lângă însemnătatea lor istorică, liturgică şi dogmatică, îmbracă într-o formă strălucitoare viaţa bisericii Acest lucru îl face şi marea sărbătoare a Învierii Domnului. Ştim că învierea lui Hristos are loc în prima zi a săptămânii, duminica, iar biserica a rânduit serbarea Paştelui ca praznic al praznicelor în această sfântă zi", spună preotul constănţean. 

Controversa calendarelor şi o problemă de astologie 

 
Paştele se serbează de către ortodocşi între 21 martie şi 8 mai. Catolicii şi evreii au date diferite. Răspunsul, din punctul de vedere al părintelui Ionuţ Aştefănoae, este unul singur: "Evreii serbează Paştele tradiţional (Mielul pascal, trecerea prin Marea Roşie) deşi încă din secolul IV au renunţat la 14 Nisan ca dată a Paştilor pentru a nu coincide cu al creştinilor şi cu Învierea lui Hristos. Celelate confesiuni creştine în serbează la o altă dată din motive de calcul".
 
Preotul constănţean explică faptul că în lumea antică, omul era preocupat de calcularea timpului în funcie de durata de revoluţie a pământului în jurul soarelui. "Două sisteme sunt demne de luat în seamă - cel al egiptenilor, care era şi cel mai complet (365 zile) şi cel al romanilor (355 zile). Între aceste două sisteme se înregistra anual o diferenţă de 10 zile. Împăratul roman Iulius Caesar a adoptat sistemul de calcul egiptean şi l-a numit calendarul iulian. Timp de 15 secole întreaga creştinătate s-a folosit de acest calendar", spune părintele Aştefănoae.
 
Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325 a luat în calcul data serbării Paştelui folosind regula: Paştele creştin va fi serbat în prima duminică după 14 Nisan, după luna plină, după echinocţiul de primăvară (21 martie).
 
Învăţaţii au constatat că acest calendar rămâne în urmă, ala că pe 24 februarie 1582 Papa Grigore al XIII-lea îndreaptă eroarea, iar calendarul numit Gregorian este adoptat de statele catolice şi protestante. Cele de la Răsărit au rămas la calendarul iulian până în jurul anului 1920. 
 
Bisericile ortodoxe nu au decis trecerea la calendarul gregorian imediat, cu abia după Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din 1923. 
 
"Pentru a nu produce tulburări s-a hotărât ca fiecare biserică ortodoxă să adopte noul calendar la o dată pe care o va simţi de cuviinţă. Biserica Ortodoxă Română a acceptat calendarul abia în 1924", explică preotul constănţean. 
 
În prezent, data la care pică Paştele depinde de echinocţiul de primăvară care cade mereu pe 21 martie şi de luna plină de după acest echinocţiu. Luna plină variază şi asta duce la variaţii ale datei Paştelui. În următorii zece ani, paştele ortodox şi cel catolic vor coincide doar în 2017 şi 2025.
 

Preotul Ionuţ Aştefănoae. FOTO Arhiva Personală
 

Ritualul din noaptea de Înviere

 
"Slujba din noaptea Sfintei Învieri ne înfăţişează măreţia evenimentului crucial din istoria omenirii care a schimbat radical sensul vieţii umane. Este icoana şi prototipul proprii noastre învieri", spune arhimandrit conferenţiar universitar doctor Vasile Miron de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Ovidius.
 
Ritualul din noaptea de înviere constă în două părţi importante: începutul pascal - slujba care se oficiază afară şi slujba din interiorul bisericii care constă în Utrenia Pascală sau denia, cum mai este ea numită şi Sfânta Liturghie. Orice slujbă din Săptămâna Luminată, începând din noaptea sfintei Învieri până sâmbătă este precedată de Începutul Pascal. Preotul o rosteşte, se înconjoară masa de trei ori. Această ocolire a mesei este echivalentă cu răspândirea veştii Învierii lui Hristos în toate cele patru puncte cardinale, a explicat arhimandritul Vasile Miron. 
 
 
Arhimandrit Vasile Miron. FOTO Arhiva Personală
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările