Cum arată şcoala digitalizată dintr-un sat dobrogean. „Am văzut astfel de modele în Olanda sau în Suedia“

Cum arată şcoala digitalizată dintr-un sat dobrogean. „Am văzut astfel de modele în Olanda sau în Suedia“

Cabinetul digitalizat al Şcolii din comuna 23 August FOTO: Călin Gavrilaş

Decalajul între şcolile din mediul urban şi cel rural rămâne încă destul de mare. De altfel, satul românesc este locul în care rata abandonului şcolar este cea mai mare. Pentru a recupera unele dintre aceste dezavantaje, au apărut proiecte destinate modernizării învăţământului rural.

Ştiri pe aceeaşi temă

Şcoala din comuna 23 August (judeţul Constanţa) este prima şcoală din mediul rural care se digitalizează în Dobrogea. Asta presupune că atât elevii, cât şi profesorii, vor folosi în actul educaţional tehnologii noi, precum aplicaţii online, tablete, laptopuri, videoproiectoare.

Astfel, rezultatul unui test la matematică, de exemplu, va fi afişat imediat după ce elevul răspunde la ultimul exerciţiu, o temă acasă se va face de pe telefonul mobil sau calculator, iar predarea la clasă va ţine cont de mijloacele moderne ale tehnologiei, nu doar de celebrul manual şi tabla agăţată de un perete. Chiar şi părinţii pot fi conectaţi la rezultatele şcolare ale copiilor de pe un telefon mobil cu acces la internet.

Până acum, 50 de şcoli din toată ţara (din mediul rural) au trecut la acest sistem de digitalizare în cadrul unui proiect implementat de Fundaţia Orange, începând cu anul şcolar 2016/2017. În total, peste 2 milioane de euro s-au investit în modernizarea acestor şcoli de la sate.

„Prefer o temă pe tabletă”

„Căutam pe internet proiecte pentru a face orele mai interesante pentru copii şi căutam fonduri pentru şcoală, pentru noi proiectele pe care am dori să le implementăm”, povesteşte directorul Şcolii „George Coşbuc” din localitatea 23 August, profesorul Magdalena Iacob Baciu, cum a descoperit că există un astfel de program. După acest pas, a urmat aplicarea propriu-zisă care a presupus un mic proiect, dar, mai ales o prezentare a dascălilor şi a şcolii. Apoi au aşteptat rezultatul selecţiei care a fost pozitiv.

Alexandru este în clasa a VIII-a la aceeaşi şcoală, fiind unul dintre elevii implicaţi deja în implementarea proiectului „Digitaliada”. Pentru el totul este uşor, deoarece este obişnuit să folosească un telefon mobil, să acceseze informaţie de pe acesta, să folosească internetul. „Este un sistem mult mai interesant, mai atractiv pentru noi. Sunt destul de obişnuit cu aceste gadgeturi pentru că le folosesc în viaţa de zi cu zi. Prefer oricând o temă pe tabletă în loc de tema pe caiet”.



De altfel, proiectul digitalizării şcolilor din mediul rural asta şi urmăreşte: să vină în întâmpinarea îndemânărilor pe care copiii le au deja. „Este o necesitate a şcolilor rurale deoarece în urban părinţii au o situaţie financiară cât de cât mai bună, pot să ajute. Foarte mulţi copii din mediul urban se duc la meditaţii particulare. În schimb, în rural, este o gamă redusă, de aceea mergem în această zonă din dorinţa de a ajuta acei copii ai căror părinţi nu-şi permit să-i ajute”, spune Adina Roşca, expertul proiectului.

Elevii din ciclul gimnazial sunt încântaţi de noul sistem, pentru ei fiind un mare ajutor, fiind „altceva”, ce au văzut doar la televizor, în şcoli din străinătate. „Ei au abilităţile digitale şi se bucură că le pot folosi şi la clasă. Până acum caietul şi creionul nu erau suficiente şi multe cadre didactice se plâng că elevii nu sunt atenţi. Dar nu e aşa. Ei, de fapt, nu mai sunt interesaţi de metodele tradiţionale pe care le folosesc cadrele didactice. Şi atunci, normal că-şi pierd atenţia şi concentrarea. Noi pliem programa şcolară pe competenţele lor digitate”, mai spune Adina Roşca.

„Ne ajută copiii”

Concret, proiectul „Digitaliada” presupune dotarea unui laborator al şcolii cu tablete, videoproiectoare, laptopuri, dar şi cu conţinut: 35 de aplicaţii educative, teste, interconectare între elevi şi profesori. Sunt vizate în principal materiile matematică şi informatică, dar pe acele tablete se regăsesc instrumente de testare care se pot folosi şi la istorie, română, geografie.

Proiectul este gratuit pentru şcolile selecţionate, 50 până acum începând cu anul 2016, iar profesorii sunt instruiţi cum să folosească aceste aplicaţii online. La şcoala din comuna 23 August vor beneficia de aceste facilităţi aproximativ 120 de elevi din ciclul gimnazial.



„Copiii sunt mult mai interesaţi, mai motivaţi, mai ales când văd că şi dascălul învaţă alături de ei, suntem mai umani şi ei doresc să-ţi arate că ştiu mai multe şi se implică mai mult. Ne ajută şi copiii. Eu am văzut şcoli de acest gen în Suedia şi în Olanda şi sunt convinsă că aşa va arăta şi şcoala noastră - o şcoală a viitorului”, adaugă directorul şcolii din comuna 23 August.

Revenind la Alexandru, copilul speră că, în viitorul apropiat, şcolile româneşti de la sate vor avea fiecare aceste facilităţi.  „Sunt destul de sigur că în următorii ani se vor aduce noi tehnologii în şcoli şi vor fi din ce în ce mai modernizate”, spune elevul.

Chiar şi pentru şcolarii care pun pentru prima dată în viaţa lor mâna pe o tabletă, o astfel de transformare este uşor de asimilat. „Nu toţi au telefoane şi internet. Ceea ce am observat e că ceilalţi copii sunt înţelegători şi îi ajută. Învaţă foarte repede, ajung ca după 6 luni să fie la nivelul unui elev care folosea dintotdeauna telefonul şi tableta”, adaugă expertul Adina Roşca.

Pe aceeaşi temă:

Profesorul condamnat penal care predă dreptul studenţilor de la Universitatea Bucureşti. „Nu este moral, dar este legal“

De ce nu li se acordă elevilor reducere pe transportul judeţean: „Voi nu vreţi decontarea pentru a merge la şcoală“

Bătălia elevilor cu consiliile judeţene pentru subvenţionarea transportului public. „Se ajunge la abandon şcolar din această cauză”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: