Scurt istoric despre regionalizarea României. Constanţa şi-a menţinut importanţa în orice împărţire administrativ-teritorială

Scurt istoric despre regionalizarea României. Constanţa şi-a menţinut importanţa în orice împărţire administrativ-teritorială

Constanţa, mereu importantă în împărţirea ţării FOTO Arhivă Muzeul Portului Constanţa

Indiferent de jocurile politice, Constanţa este favorită la statutul de capitală regiunii de Sud-Est în perspectiva noii împărţiri administrativ-teritoriale a României.

Istoricul Claudiu Vitanos, lector universitar doctor la Universitatea Ovidius din Constanţa, relatează despre împărţirea administrativ-teritorială a României din trecut.

„În prezent avem 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti, care are rang de judeţ, fiindu-i alocat un post de prefect. Ultimul judeţ (re)creat este Ilfov, redus de Nicolae Ceauşescu în 1981 la dimensiuni rural-agricole sub titulatura de Sectorul Agricol Ilfov (SAI).

Cum am ajuns aici? Până la reforma lui Alexandru Ioan Cuza din 1864, judeţele şi ţinuturile din Principatele Unite erau mai mult nişte simple zone de împărţire a unei fascicule de putere. Până în perioada modernă, voievodatele corespundeau ducatelor din vestul continentului, nu regatului. Astfel, în Ţara Românească, din feudalism până la 1864, judeţele erau conduse de un jude (uneori doi juzi simultan...), apoi de căpitan de judeţ sau ispravnic.

În Moldova, ţinuturile erau conduse de pârcalabi, deveniţi apoi ispravnici. Atribuţiile lor erau militare, judecătoreşti şi administrative.  În 1864, ţinuturile din Moldova sunt redenumite judeţe, precum în Ţara Românească şi apar Consiliile Judeţene. Judeţele vechiului regat au funcţionat în această forma (cu câteva modificări ale legii administraţiei) până în 1925, la următoarea reformă administrativă cu implicaţii structurale.

Pe baza Constituţiei din 1923 şi a legii de unificare administrativă din 1925 (legea de unificare administrativă din 14 iunie 1925, lege intrată în vigoare de la 1 ianuarie 1926, prin care s-a stabilit o organizare administrativă unitară la nivelul întregului Regat), teritoriul ţării a fost împărţit în 71 de judeţe, 489 de plăşi şi 8.879 de commune“, arată Vitanos.

Ulterior, prin diverse legi, această structură iniţială suferă modificări, la nivel de localităţi şi plăşi. Tabelul de mai jos cuprinde cele 71 judeţe, cu date legat de populaţia conform recensământului din 1930.

1     Alba     Alba Iulia     213.795     2.433     87,873
2     Arad     Arad                   423.824     6.248     67,834
3     Argeş     Piteşti                    258.305     4.216     61,268
4     Bacău     Bacău                   260.781     4.410     59,134
5     Baia     Fălticeni     155.915     3.353     46,500
6     Bălţi     Bălţi                   386.476     5.260     73,475
7     Bihor     Oradea                    509.130     7.467     68,184
8     Botoşani Botoşani     216.537     3.077     70,373
9     Braşov     Braşov                   167.946     2.605     64,471
10     Brăila     Brăila                   219.932     4.286     51,314
11     Buzău     Buzău                   309.425     4.936     62,687
12     Cahul     Cahul                   194.631     4.442     43,816
13     Caliacra Bazargic     166.588     4.500     37,020
14     Caraş     Oraviţa                   200.390     4.693     42,700
15     Câmpulung  Moldovenesc  95.174       2.349     40,517
16     Cernăuţi Cernăuţi     305.097     1.771     172,274
17     Cetatea-Albă Cetatea Albă 340.459     7.595     44,827
18     Ciuc     Mercurea Ciuc          146.584     4.993     29,358
19     Cluj     Cluj                     333.545     4.813     69,301
20     Constanţa Constanţa     249.914     6.910     36,167
21     Covurlui     Galaţi     211.196     2.662     79,337
22     Dâmboviţa Târgovişte     310.310     3.440     90,206
23     Dolj     Craiova     487.047     6.538     74,495
24     Dorohoi     Dorohoi 209.248     2.846     73,524
25     Durostor     Silistra     211.439     3.226     65,542
26     Făgăraş     Făgăraş 86.461                     2.432     35,551
27     Fălciu     Huşi                   113.049     2.120     53,325
28     Gorj     Târgu Jiu     208.099     4.579     45,446
29     Hotin     Hotin                   395.345     3.782     104,533
30     Hunedoara     Deva     331.677     7.695     43,103
31     Ialomiţa     Călăraşi 295.500     7.095     41,649
32     Iaşi     Iaşi                    276.230     3.227     85,600
33     Ilfov     Bucureşti     992.416     5.197     190,959
34     Ismail     Ismail                    224.229     4.212     53,236
35     Lăpuşna     Chişinău 421.857     4.181     100,899
36     Maramureş     Sighet     162.158     3.381     47,962
37     Mehedinţi Turnu Severin 306.339     5.320     57,583
38     Mureş     Târgu Mureş     289.817     4.856     59,682
39     Muscel     Câmpulung     150.458     3.058     49,201
40     Năsăud     Bistriţa     145.423     4.326     33,616
41     Neamţ     Piatra Neamţ     198.670     3.977     49,955
42     Odorhei     Odorhei     130.646     2.977     43,885
43     Olt     Slatina     184.219     2.863     64,345
44     Orhei     Orhei     277.009     4.246     65,240
45     Prahova     Ploeşti     478.007     5.040     94,843
46     Putna     Focşani     193.738     3.340     58,005
47     Rădăuţi     Rădăuţi     161.865     2.360     68,587
48     Râmnicu-Sărat     Râmnicu Sărat     185.110     3.324     55,689
49     Roman     Roman     151.918     1.880     80,807
50     Romanaţi     Caracal     271.288     3.560     76,204
51     Satu-Mare     Satu Mare     295.131     4.242     69,574
52     Sălaj     Zalău     342.672     5.191     66,013
53     Severin     Lugoj     240.715     6.422     37,483
54     Sibiu     Sibiu     193.309     3.531     54,746
55     Someş     Dej     220.353     3.965     55,575
56     Soroca     Soroca     315.774     4.331     72,910
57     Storojineţ     Storojineţ     169.518     2.653     63,897
58     Suceava     Suceava     121.870     1.309     93,102
59     Târnava-Mare     Sighişoara     148.798     2.836     52,468
60     Târnava-Mică     Diciosânmartin     148.340     2.081     71,283
61     Tecuci     Tecuci     157.079     2.408     65,232
62     Teleorman     Turnu Măgurele     348.027     4.577     76,038
63     Tighina     Tighina     307.629     6.333     48,576
64     Timiş-Torontal     Timişoara     500.416     7.600     65,844
65     Trei-Scaune     Sfântu Gheorghe     136.358     3.337     40,862
66     Tulcea     Tulcea     183.391     8.626     21,260
67     Turda     Turda     181.953     3.158     57,617
68     Tutova     Bârlad     144.267     2.498     57,753
69     Vaslui     Vaslui     138.870     2.260     61,447
70     Vâlcea     Râmnicu Vâlcea     246.616     4.081     60,430
71     Vlaşca     Giurgiu     296.616     4.494     66,003

După terminarea războiului şi instaurarea regimului comunist, Romania pierde împărţirea din perioada interbelică. Mai exact, dispar cele 58 de judeţe rămase după război, cu tot cu cele 424 de plăşi şi 6.276 de comune rurale şi urbane în favoarea a 28 de regiuni, compuse din 177 de raioane, 148 de oraşe şi 4.052 de comune.

În 1952, prin comasări, în scopul reducerii cheltuielilor cu administraţia numărul de regiuni se reduce la 18, aparand ca element de noutate Regiunea Autonoma Maghiară în zona Mureş-Harghita-Covasna. Intre 1956-1960 a fost o perioada intermediară în care singurele modificări au fost dispariţia regiunilor Arad (unită cu Timişoara în Regiunea Banat) şi Bârlad (împărţită între Bacau, Iasi si Galati). În 1960 se reduce iarăşi numarul de regiuni la 16, iar Regiunea Autonomă Maghiară devine Regiunea Mureş - Autonomă Maghiară.

„Pentru a se reveni la judeţele tradiţionale a fost nevoie ca la putere să vină comuniştii naţionalişti conduşii de Nicolae Ceauşescu, cu o conştiinţă mai mult naţională şi mai puţin aservită URSS. După mai multe variante vehiculate, rămâne cea cu 39 de judeţe, destul de asemănătoare cu harta de astăzi, numai cp judeţul Ilfov era foarte extins.

Împărţirea a fost valabilă între 1968-1981, când judeţul Ilfov a fost redimensionat şi i s-a dat numele de Sectorul Agricol Ilfov. Au apărut judeţele Giurgiu (moştenitorul vechiului judeţ Vlaşca) şi Călăraşi (complet nou). Ultimul ocupa jumătatea sudică din Ialomiţa şi o bucată din Ilfov, în timp ce Ialomiţa a muşcat şi ea ceva din Iflov. În 1981 este adoptată varianta de organizare care, ca spaţialitate, este valabilă şi astăzi. Singura modificare a apărut în 1995, când Sectorul Agricol Ilfov a redevenit judeţ“, arată istoricul.

La un moment dat, politicianul USL Sorin Frunzăverde (fost PDL) a elaborat proiectul privind noua împărţire regională a României. În varianta lui Frunzăverde, ţara ar urma să aibă 8 regiuni, în care cea de Sud-Est ar fi ultima.

Un europarlamentar PDL spune că n-a fost nici atunci de acord cu proiectul de regionalizare. Constănţean de origine, Sebastian Bodu consideră iniţiativa o insultă la adresa locuitorilor celui mai mare şi mai important oraş din sud-estul ţării.

Liberalii din Constanţa au simţit nevoia să explice proiectul USL. „Judeţele nu vor fi desfiinţate, nu se va suplimenta numărul de funcţionari din administraţie şi nu vor creşte nici cheltuielile publice. Dar se reduce birocraţia, deoarece regiunea va căpăta statut de autoritate de management şi avea relaţie directă cu Bruxelles-ul pentru accesarea fondurilor europene“, arată politicienii.

Vă mai recomandăm

Surpriza de la regionalizare. Constanţa, detronată de la rangul de capitală a Sud-Estului României

Europarlamentarul Bodu: „Ce-i pasă bucureşteanului Mazăre de Constanţa? Capitala regiunii ar putea fi şi Rio de Janeiro“

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: