Armenii serbează Crăciunul odată cu Boboteaza, conform primului calendar creştin. Cum sună colindul Avedis, care dă vestea naşterii Mântuitorului

Armenii serbează Crăciunul odată cu Boboteaza, conform primului calendar creştin. Cum sună colindul Avedis, care dă vestea naşterii Mântuitorului

Armenii serbează vineri, 6 ianuarie, Crăciunul, odată cu Boboteaza. Poporul armean ortodox respectă calendarul primar al creştinilor.

Biserica armeană celebrează la 6 ianuarie Naşterea şi Botezul Domnului. La 7 ianuarie, armenii pomenesc Ziua morţilor – Merelot. La 13 ianuarie este marcată Tăierea împrejur cea dupa trup a Domnului. La 14 ianuarie este sărbătorită Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Ei îşi adresează de Crăciun urarea „Şenoravor nor dari ev surdznunt!“, care înseamnă „La mulţi ani şi naştere sfântă!“.

Harry Tavitian, cunoscutul muzician de jazz din Constanţa, a lansat un mesaj pe pagina sa de Facebook: „Shnorhavor Nor Dari iev Surp Dznunt! Armenii sărbătoresc Crăciunul odată cu Boboteaza pe 6 ianuarie, păstrând tradiţia primelor secole creştine - până în ultima parte a secolului al IV-lea, toată Biserica sărbătorea Naşterea Domnului împreună cu Botezul, pe 6 ianuarie. Motivul datei diferite în care se sărbătoreşte Crăciunul la armeni nu e, aşadar, calendarul ca în cazul fraţilor noştri ortodocşi pe stil vechi - popoarele slave, în principal - care sarbatoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, datorită faptului că sunt în urmă cu 12 zile calendaristice. 

Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România, explică în detaliu de ce naţia sa serbează Crăciunul diferit de români. „Adesea, datorită faptului că poporul armean sărbătoreşte Crăciunul după Anul Nou, se consideră că această se datorează utilizării de către armeni a calendarului iulian, <pe stil vechi>. Acest lucru nu corespunde adevărului, dat fiind că armenii utilizează calendarul gregorian, dar sărbătoresc Crăciunul pe 6 ianuarie, în aceeaşi zi cu Bobotează, în timp ce creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie şi Bobotează pe 19 ianuarie. În fapt, sărbătorind Crăciunul şi Bobotează în aceeaşi zi, pe 6 ianuarie, armenii păstrează tradiţiile iniţiale ale creştinismului.

Data sărbătorii Naşterii Domnului a fost modificată în Imperiul Român, după acceptarea creştinismului printre religiile imperiului de către împăratul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei creştine). Astfel, ea a fost celebrată deodată cu ultima zi a sărbătorii păgâne a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica luptă şi, în cele din urmă, izbândă luminii împotrivă întunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra răului. În cele din urmă, această modificare a fost acceptată în mod oficial de către Bisericile creştine, în urmă Sinodului din Chalcedon (451).

Dat fiind că în acea perioadă Armenia se găsea într-un aprig război cu perşii, reprezentanţii Bisericii armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbătut şi alte teme importante, precum natură umană şi divină a Mântuitorului. Biserica armeană nu şi-a însuşit hotărârile Conciliului din Chalcedon, astfel încât armenii ortodocşi continuă să sărbătorească Naşterea Domnului potrivit tradiţiei primelor secole de creştinism, potrivit căreia Iisus a fost botezat după treizeci şi trei de ani, în aceeaşi zi în care s-a născut, anume pe 6 ianuarie.

De altfel, în Evanghelii nu se pomeneşte nicăieri despre data exactă a naşterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat în sec. IV e.n., că şi românii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sărbătorirea păgâna a Saturnaliilor a fost şi acela că pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat creştin al umanităţii, păgânismul nu mai era practicat.

Împreună cu Biserică Ortodoxă Apostolica Armeană există o seamă de alte Biserici Ortodoxe Orientale, aşa-numite ne-Chalcedoniene, care păstrează aceeaşi tradiţie a sărbătoririi Crăciunului pe 6 ianuarie, odată cu Bobotează: Biserică Egipteană Coptă, Biserică Ortodoxă Etiopiană şi cea Eritreeana, Biserică Ortodoxă Siriacă precum şi Biserică Ortodoxă Malankara din India“, scrie Vosganian pe pagina sa de Facebook.

„Cristos dznav yev haitneţav!“

Varujan Pambuccian, reprezentantul minorităţii armene în Parlamentul României, a adresat, de asemenea, un mesaj pe Facebook: „Քրիստոս ծնաւ եւ յայտնեցաւ! (Cristos dznav yev haitneţav!) Urarea de mai sus înseamnă <Cristos s-a născut şi ni s-a revelat>. Pentru că armenii au păstrat ca dată a naşterii domnului data epifaniei, atunci când la vârsta de 30 de ani pământeşti, în momentul botezului în râul Iordan, Iisus şi-a relevat lumii natura sa divină. Aşa a fost sărbătorită naşterea Domnului, o dată cu botezul acestuia, în secolul al III-lea în întreaga lume creştină.

În jurul anului 340, în Imperiul Roman data a fost mutată de pe 6 Ianuarie pe 25 Decembrie pentru a o suprapune peste Sărbătoarea Soarelui de Neînvins (ultima zi a Saturnaliilor). Când s-a trecut de la calendarul iulian la cel gregorian, o parte dintre creştinii estici au rămas să se călăuzească după calendarul iulian şi sărbătoresc data de 25 Decembrie pe 7 Ianuarie. Aşa se face că avem trei date de sărbătorire a naşterii Domnului. Pentru armeni, data este cea a epifaniei, adică 6 Ianuarie. Cu anul Nou în plin post al Crăciunului, spre deosebire de bisericile răsăritene unde Anul Nou are acelaşi decalaj şi urmează a fi sărbătorit pe 13 Ianuarie.

Tuturor celor care sărbătoresc mâine naşterea Domnului şi epifania le doresc un Crăciun Fericit!“.

Armeni în Parlament

Dobrogea are un parlamentar armean în judeţul Tulcea: Lucian Eduard Simion – preşedinte filiala UAR Tulcea, deputat din partea PSD pentru Tulcea. Simion a fost prefect şi guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Delta Dunării. Varujan Vosganian este deputat ALDE de Iaşi, iar Varujan Pambuccian, vicepreşedinte UAR, este reprezentantul Uniunii Armenilor din România, cu 4.866 voturi, în Camera Deputaţilor.

În Dobrogea sunt două biserici armeneşti. La Constanţa, ea se află pe malul mării, în zona veche a oraşului. Biserica armeană Sf. Maria se află foarte aproape de malul mării, pe strada Callatis, nr.1. Ea funcţionează într-o clădire construită în 1880, iniţial fiind o şcoală pentru copiii comunităţii armene. După ce biserica de lemn a comunităţii a fost distrusă de un incendiu, primul etaj al şcolii a fost transformată în lăcaş de cult în 1940. Din cauza lipsei de elevi toată şcoala încet-încet devine o biserică.

Primii armeni au ajuns în Dobrogea în secolele XV-XVI, stabilindu-se la Babadag, centrul administraţiei otomane. Mai târziu au apărut primii armeni la Constanţa, având o biserică de lemn în anul 1740.

La Tulcea, Biserica armeană Sf. Grigore Luminătorul se află pe strada Concordiei nr. 2. Biserica a fost ridicată în anul 1885, având arhitectura în formă de cruce în exterior şi de navă în interior. În al doilea război mondial, biserica a fost bombardată şi la renovare i s-a schimbat întrucâtva arhitectura exterioară. A fost de asemenea grav afectată în urma cutremurului din 1977, când au apărut crăpături foarte mari ce puneau în pericol stabilitatea zidurilor. În acelaşi an, printr-o convenţie care s-a semnat între Biserica Armeană din România (cu sediul la Bucureşti) şi Biserica Ortodoxă Română prin Arhiepiscopia Tomisului şi a Dunării de Jos, s-a stabilit repararea bisericii şi darea în folosinţă cultului ortodox român. În cimitirul bisericii se găsesc câteva pietre funerare armene, cu inscripţie de limba armeană veche.

Crăciunul etniilor: 6 ianuarie - armenii, 7 ianuarie - ruşii-lipoveni

Anaid Tavitian, teatrolog şi secretar literar al Teatrului de Stat din Constanţa, serbează Crăciunul la 6 ianuarie şi la 25 decembrie, cu toată familia sa. „Mă simt bogată pentru că serbez de două ori Crăciunul - şi cu toată lumea, şi cu comunitatea mea. Împodobim bradul în Ajun, facem vizite, dăruim şi primim cadouri. Este o sărbătoare a sufletului, indiferent când este celebrată“, arată Anaid.

La 7 ianuarie, imediat după Crăciunul armenesc, este Crăciunul ruşilor-lipoveni, care ţin calendarul pe stil vechi. În familia lui Alexandru Chiselev sunt şi ruşi-lipoveni, şi ucraineni, şi români, şi bulgari, iar sărbătorile se ţin lanţ. „Nucleul familiei trăieşte acum la oraş, în Tulcea, iar noi serbăm Crăciunul pe stil nou. Acasă la sat, însă, unde avem bunici şi rude mai în vârstă, tradiţia este respectată întocmai. Astfel că dublăm sărbătorile - asta e frumuseţea convieţuirii în Dobrogea“, arată muzeograful tulcean.  

Pe aceeaşi temă: 

Oameni de alte religii care serbează Crăciunul alături de creştini

Unicitatea sărbătorilor de Crăciun în Dobrogea: colindul Sfântului Andrei şi colindele în slavonă

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările