Revoltă la Filarmonică. Fost staroste la nunţi, numit director. Dirijor celebru: „E o crimă culturală”

Revoltă la Filarmonică. Fost staroste la nunţi, numit director. Dirijor celebru: „E o crimă culturală”

Cătălin Nistor cântă la o nuntă, în 2011. FOTO: Captură video/YouTube

„Un personaj obscur” a ajuns, peste noapte, la conducerea uneia dintre cele mai importante instituţii de cultură din România, susţine Gabriel Bebeşelea, dirijorul principal al Filarmonicii din Cluj, într-o scrisoare deschisă.

Cătălin Nistor, membru al corului şi fost staroste la nunţi, a fost desemnat, în urmă cu câteva zile, director interimar al Filarmonicii după moartea regretatului Marius Tabacu. 
 
Decizia Consiliului Judeţean a fost criticată dur de Gabriel Bebeşelea, dirijorul principal al Filarmonicii şi unul dintre cei mai apreciaţi muzicieni ai României. „Nu mă ascund după deget – numirea directorului interimar al Filarmonicii de Stat “Transilvania” a venit ca o ofensă adusă oricărui muzician onest şi cinstit care şi-a dedicat viaţa pentru această artă şi această instituţie. E o crimă culturală să normalizez prin tăcere o astfel de numire”, a susţinut Bebeşelea într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor. În continuare, dirijorul îşi motivează criticile: „După un director care a tradus tomuri întregi din trei limbi străine, e inacceptabilă numirea unuia care pare să aibă dificultăţi de exprimare elocventă. Dar ce are asta cu conducerea unei instituţii de cultură? Absolut totul! Cum se poate ca un astfel de personaj obscur să devină peste noapte şi pe nepusă masă imaginea unei instituţii în care mai bine de 100 dintre subalternii săi au studii aprofundate şi competenţe deja dovedite, inclusiv în managementul cultural?”
 

Fost staroste la nunţi ajunge director la Filarmonică

Bebeşelea mai susţine despre noul director interimar că „nu stăpâneşte limba română”, iar „lipsa sa de studii e vizibilă din primele două cuvinte rostite sau scrise”. 
 
Directorul interimar Cătălin Nistor, absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, este membru al Corului Filarmonicii de Stat Transilvania, dar este mai cunoscut clujenilor din poziţia sa de staroste care cântă la nunţi, lucru care se poate vedea şi din clipurile video postate pe canalul său de YouTube.  Nistor a fost desemnat, în urmă cu câteva luni, director, tot interimar, Şcoala Populară de Artă.
 
Colegii de la Filarmonică ai lui Nistor au fost neplăcut impresionaţi şi de mesajul agramat cu care acesta i-a anunţat că este noul director: „Bună dimineaţa Tuturur, vă mulţumesc pt susţinere.. Doamne ajută s-a trecem cu bine peste această Perioadă”. El a mai spus că doreşte o colaborare „Frumoasă de Sprijin şi Bazată pe Încredere”, conform Cluj24.ro
 
Surse din interiorul instituţiei au precizat că Nistor este un apropiat al PNL Cluj. 


Reacţia Consiliului Judeţean Cluj

Consiliul Judeţean Cluj a răspuns scrisorii devastatoare a dirijorului arătând că Nistor este numit interimar şi, în cel mai scurt timp, se va organiza concurs: „Consiliul Judeţean Cluj a decis numirea pe postul de manager interimar a unei persoane din interiorul instituţiei. Rolul acesteia este de a conduce activitatea curentă a Filarmonicii şi de a asigura funcţionarea în condiţii normale a acestei prestigioase instituţii culturale”.
 
„Într-un termen foarte scurt, cel prevăzut de lege, Consiliul Judeţean va organiza concursul pentru funcţia de manager, din juriu urmând să facă parte experţi şi personalităţi din domeniu. Aceştia vor decide cine anume este persoana cea mai calificată să conducă Filarmonica clujeană. În această competiţie transparentă se vor putea înscrie absolut toate persoanele care îndeplinesc condiţiile necesare, câştigătorul urmând a conduce Filarmonica de Stat “Transilvania” în baza unui contract de management”, se mai arată în replica Consiliului Judeţean. 
„Adevărul” a încercat să-l contacteze pe Cătălin Nistor prin purtătorul de cuvânt al Filarmonicii, dar acesta ne-a transmis că directorul interimar nu doreşte să comenteze numirea. 
 
Ultimul clip în care Nistor apare cântând la nuntă datează din 2018. 


Scrisoarea de revoltă a unui dirijor

Redăm mai jos integral scrisoarea dirijorului Gabriel Bebeşelea: 
 
„Dragi prieteni, drag public,
 
Doresc să încep prin a stabili din capul locului că acest text reprezintă doar opinia mea, nu e poziţia oficială a Filarmonicii de Stat “Transilvania”.

E deja redundant să vorbesc despre dificultatea acestei perioade, în general, pentru toată lumea, şi chiar şi despre presiunea imensă la care sunt supuşi artiştii. Ne aflăm într-un punct de cotitură în care ne-au explodat în faţă absolut toate problemele pe care le-am ignorat sau pe care le-am ascuns sub preş. Este cel mai dificil moment al omenirii de generaţii întregi, dar ceea ce se întâmplă cu artele e mai greu decât în timpul celor două războaie mondiale, atunci când neînchiderea sălilor de spectacole a alinat durerea atâtor oameni.

Această scrisoare este despre ceea ce a apărut suplimentar în viaţa culturală românească, pe lângă criza preexistentă, de parcă nu era destul.

În urmă cu aproximativ două săptămâni Filarmonica de Stat “Transilvania” şi-a pierdut managerul general, pe domnul Marius Tabacu, după o lungă şi grea suferinţă. Un intelectual erudit, cu studii muzicale aprofundate, traducător al unui impresionant număr de cărţi din mai multe limbi străine.
Bineînţeles, la scurt timp după aceea, a fost numit, cum e firesc, un manager interimar.

Ei bine, din acest moment încep problemele şi apar semnale alarmante ale nepăsării autorităţilor şi chiar ale desconsiderării actului cultural.

Numirea directorului interimar al Filarmonicii de Stat “Transilvania” a venit ca o ofensă
 
Nu mă ascund după deget – numirea directorului interimar al Filarmonicii de Stat “Transilvania” a venit ca o ofensă adusă oricărui muzician onest şi cinstit care şi-a dedicat viaţa pentru această artă şi această instituţie. E o crimă culturală să normalizez prin tăcere o astfel de numire. Este o palmă dată colegilor mei şi o lovitură împotriva a ceea ce am realizat împreună în ultimii 4 ani la filarmonica clujeană. Acest lucru se întâmplă cu o lună înainte de aniversarea a 65 de ani de existenţă a instituţiei, şubrezind serios imaginea a tot ceea ce au realizat predecesorii noştri, nişte coloşi muzicali.
 
Nu am absolut nimic personal cu omul care a fost numit în această funcţie, dar ne desparte viziunea a tot ceea ce implică profesionalismul şi notorietatea culturală. Nu vreau să intru în amănunte sordide şi bârfe neconstructive apărute în spaţiul public, dar de aici până la a numi în fruntea uneia din cele mai mari, prestigioase, de tradiţie şi performante instituţii de cultură din ţară o persoană care nu stăpâneşte limba română, este o mare distanţă. Deja devine strigător la cer. Şi nu e cel mai grav faptul că face parte dintr-o categorie tot mai prezentă, arhetipul ignorantului propulsat în vârful ierarhiei unei scări de valori întoarse cu josul în sus, ci faptul că lipsa sa de studii e vizibilă din primele două cuvinte rostite sau scrise, exemplele fiind deja prezente în spaţiul public.

„Ne aflăm puşi în faţa unei unelte, a unei cozi de topor?”
 
După un director care a tradus tomuri întregi din trei limbi străine, e inacceptabilă numirea unuia care pare să aibă dificultăţi de exprimare elocventă. Dar ce are asta cu conducerea unei instituţii de cultură? Absolut totul! Cum se poate ca un astfel de personaj obscur să devină peste noapte şi pe nepusă masă imaginea unei instituţii în care mai bine de 100 dintre subalternii săi au studii aprofundate şi competenţe deja dovedite, inclusiv în managementul cultural? Sau cum se poate, moralmente vorbind, să devină imaginea unei instituţii conduse de mari personalităţi cu o carieră internaţională: Antonin Ciolan, Sigismund Toduţă, amintind doar două din numele de rezonanţă.
 
Ce competenţe manageriale deţine această persoană?! Câteva luni la frâiele Şcolii Populare de Artă?! Cărei persoane i se pare firesc ca în urma acestei brume de experienţă cineva să capete expertiza necesară pentru a conduce una din cele mai importante instituţii de cultură din România?!
 
Aşadar, nu pot să devin complice prin tăcere. Nu pot să privesc pasiv, pentru că asta ar însemna să girez normalizarea acestei situaţii absolut inacceptabile. Din păcate acesta e doar un simptom al decăderii morale şi profesionale a ultimelor decenii, al inversării scării de valori, aducând aminte de epurarea culturală din perioada desfăşurării acţiunii romanului “Cel mai iubit dintre pământeni”, petrecută tot la Cluj-Napoca. Oare lipsa de experienţă managerială şi de notorietate în lumea culturală, de recunoaştere măcar locală, dacă naţională şi internaţională e prea mult, n-ar părea să motiveze faptul că ne aflăm puşi în faţa unei unelte, a unei cozi de topor?
 


Care e finalitatea? Tăieri bugetare, reduceri de posturi?

Care e finalitatea? Tăieri bugetare, reduceri de posturi? Oare acesta să fie scopul? Absolut inacceptabil pentru o ţară din Uniunea Europeană a secolului XXI, cu o cultură naţională vastă. Vorbim de pericolul tot mai probabil care se abate asupra unei instituţii etalon a culturii române. De prima orchestră din România care a concertat după aproape 6 decenii în celebra Sală de Aur din Musikverein Wien. De prima orchestră din România care a început, la fel, după decenii de la ultima reprezentaţie, Tetralogia wagneriană (tradusă în limba română de Marius Tabacu!). De corul care a cântat recent Simfonia a noua de Beethoven în Konzerthaus Berlin alături de o orchestră de renume mondial şi de un dirijor legendar. Pe scurt, de orchestra şi corul care au reprezentat România pe cele mai importante scene ale lumii de decenii încoace. Ar fi absolut inacceptabil ca lucrurile să derapeze pe drumul tăierilor bugetare si de personal. Pe lângă faptul că artele trebuie imperios salvate şi nici măcar un singur post nu poate fi pierdut, acest lucru poate urgent crea un precedent periculos care ar afecta, rând pe rând, toate instituţiile muzicale din România, şi aşa mult subfinanţate.

Dacă în Germania Angela Merkel declara în luna martie că sectorul cultural este un domeniu de interes naţional, punând în practică un plan laborios de salvare şi protejare a culturii, acest tip de numire dovedeşte doar ignorarea crasă a necesităţilor unei culturi naţionale, oricum văduvite de exodul muzicienilor (şi nu numai) în ţările vestice şi supuse unei subfinanţări dureroase.

Da, este dreptul autorităţilor să nu se consulte cu angajaţii în astfel de numiri, dar e datoria lor etică să ia o decizie cu respect faţă de istoria şi renumele instituţiei, adică să fie numită o persoană de o probitate morală ireproşabilă şi mai ales care să fi dovedit măcar o brumă de capacităţi manageriale demne de o propulsare în astfel de poziţie, pe lângă măcar o firimitură de notorietate în cultură.
Da, ştiu, este vorba de un interimat. Dar chiar şi dacă ar fi fost vorba de o singură zi, este la fel de periculos şi oferă un mesaj din cale-afară de clar privitor la nepăsarea autorităţilor faţă de păstrarea unei anumite prestanţe în actul cultural. Şi nu mă feresc să o spun: impostura a ajuns mult prea departe! Imaginea acestei instituţii deja a fost terfelită şi ştirbită destul.

„Acest mesaj este unul de luptă împotriva imposturii şi a lipsei oricărei busole morale”

Vreau să îi asigur pe toţi muzicienii din Filarmonica de Stat “Transilvania” şi toate departamentele care lucrează împreună la bunul mers al instituţiei că afecţiunea mea şi relaţia mea personală cu ei nu încetează. Au în continuare întreaga mea mulţumire şi apreciere pentru tot ceea ce am realizat împreună. Dar în acelaşi timp îi rog să mă înţeleagă că nu pot să trăiesc cu gândul de a fi complice la dezonorarea istoriei filarmonicii. Lipsa mea de reacţie ar deveni o aprobare tacită.

Acest mesaj este unul de luptă împotriva imposturii şi a lipsei oricărei busole morale.

Nu în ultimul rând, doresc să mulţumesc publicului pentru aceşti ani minunaţi în care a fost combustibilul care ne-a propulsat mai departe. La fel, apelez la buna-credinţă şi înţelegere a spectatorilor noştri şi sunt sigur că aceştia îmi înţeleg poziţia şi durerea.

Mi-aş dori ca acest mesaj să ajungă la decidenţii politici şi să-i determine să renunţe la agende obscure, distructive pentru actul cultural şi care riscă să nu se poată remedia decât după generaţii. Nu mai e vorba doar despre Filarmonica de Stat “Transilvania”, ci despre întreg peisajul cultural din România.

Viena, 27 octombrie 2020”.
 
Intertitlurile aparţin redacţiei.
 
Dirijorul Gabriel Bebeşelea

Cine este Gabriel Bebeşelea

Gabriel Bebeşelea este dirijorul principal al Filarmonicii de Stat „Transilvania” Cluj-Napoca. La vârsta de 31 de ani, este recunoscut drept „unul dintre cei mai talentaţi dirijori născuţi în ultimele decenii în România” (Ziarul Festivalului George Enescu, 7 septembrie 2011) şi este câştigătorul premiului întâi al Concursului de Dirijat „Lovro von Matačić” (Zagreb 2015) şi al premiului întâi al Concursului de Dirijat „Jeunesses Musicales” (Bucureşti 2011).

Important dirijor de operă, Bebeşelea a fost numit dirijor principal al Operei Naţionale Române din Iaşi în 2011, devenind cel mai tânăr dirijor principal din România din toate timpurile. În anul 2015, a fost numit dirijor principal al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca. În 2014, a primit premiul „Cel mai bun dirijor” la Gala Premiilor Operelor Naţionale Române.
 
Câteva momente importante ale stagiunii de concerte 2019/2020 sunt debuturile alături de Rundfunk‑Sinfonieorchester Berlin, Orchestre National du Capitole de Toulouse, Orchestra Simfonică din Barcelona, Tonkunstler Orchestra şi Orchestra Simfonică din Singapore. De asemenea, Gabriel Bebeşelea se va întoarce la Konzerthausorchester Berlin, la Orchestra Filarmonică Naţională Rusă, Orchestra Simfonică Academică de Stat „Evgheni Svetlanov” din Rusia şi la Orchestra Ulster.
 
Dintre angajamentele sale notabile recente amintim debuturile apreciate alături de Orchestra Filarmonică Regală şi Orchestra Simfonică Academică de Stat „Evgheni Svetlanov” din Rusia, precum şi întoarcerea la Orchestra Ulster, Orchestra Filarmonică din Zagreb, Orchestra Filarmonică Macedoneană şi Orchestra Filarmonică „George Enescu”.
 
Alături de Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, a înregistrat un CD cu oratoriul redescoperit al lui George Enescu, „Strigoii” şi a sa „Pastorale – Fantaisie pour petite orchestre” (ediţie curatoriată de Gabriel Bebeşelea). CD-ul a fost lansat la casa de discuri Capriccio în luna septembrie 2018.
 
În prezent, locuieşte la Viena, unde a absolvit studiile postuniversitare la Universitatea de Muzică şi Arte ale Spectacolului din Viena, clasa prof. Mark Stringer.
 

Vă mai recomandăm să mai citiţi:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările