Proces de bullying împotriva fiului de 6 ani al unui cunoscut om de afaceri: „S-a ridicat de pe scaun urlând, vrând să îi dea profesoarei un pumn în faţă”

Proces de bullying împotriva fiului de 6 ani al unui cunoscut om de afaceri: „S-a ridicat de pe scaun urlând, vrând să îi dea profesoarei un pumn în faţă”

Acuzaţii grave la adresa copilului de 6 ani al unui om de afaceri din Cluj. FOTO: 123rtf

Procesul în care fostul fotbalist Alin Bănceu, în prezent om de afaceri în Cluj-Napoca, a fost amendat cu 5.000 de lei pentru comportamentul recalcitrant la şcoală al fiului său se reia. Judecătoria şi-a motiva decizia abia după 2 ani de la pronunţarea sentinţei, iar motivarea conţine detalii şocante.

„Învăţătoarea a asistat zilnic la actele de violenţă fizică ale lui G (iniţiala minorului-nr) îndreptate asupra colegilor de clasă: palme, pumni, îmbrâncituri, înjurături, strangulare/sugrumare, jocuri agresive, distrugerea fişelor, furtul sandvişurilor celorlalţi copii, vandalizarea penarelor, ghiozdanelor, furtul bulinelor verzi acordate colegilor, respectiv la actele de violenţă verbală: (...); la ora de educaţie fizică şi sport,  G şi-a dat jos pantalonii şi şi-a arătat fundul gol colegilor de clasă etc”, se arată în motivarea hotărârii Judecătoriei Cluj pronunţate în iunie 2017, dar motivată abia în ianuarie 2019. 
 
Familiile colegilor băiatului care avea 6 ani în momentul începerii scandalului – 13 familii – au demarat proces împotriva părinţilor acestuia, a conducerii şcolii – Colegiul Naţional „George Coşbuc” , a Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Cluj. Părinţii erau acuzaţi în virtutea Codului civil, care prevede că ei sunt responsabili pentru faptele minorului, iar instituţiile amintite pentru că nu au luat măsuri adecvate în ciuda numeroaselor solicitări ale părinţilor. Instanţa i-a condamnat doar pe părinţi la o amendă de 5.000 de lei. 

Fostul fotbalist Alin Bănceu şi soţia acestuia au făcut apel la hotărârea Judecătoriei Cluj, iar primul termen se va judeca zilele următoare. 
 
 

Bullying în clasa 0

 
 
În motivarea hotărârii se arată că instanţa a reţinut că băiatul de  6 ani,  care frecventa clasa 0 la Colegiul „George Coşbuc” din Cluj-Napoca, avea o problemă de comportament, aşa cum rezultă din cele 13 reclamaţii făcute de colegii lui şi de învăţătoare.
 
Astfel, din mărturii rezultă că unul dintre colegi a fost „dat cu capul de soba de teracotă din clasă, în prezenţa a patru cadre didactice”, iar altul ar fi fost „lovit cu capul în tâmplă, lovit cu piciorul peste picioare şi în fund, palme peste faţă”. O fetiţă ar fi „fost strangulată de gât şi împinsă de G. (iniţiala minorului-nr), care i-a arătat cu degetul că îi taie gâtul, folosind un limbaj neadecvat”. Minorul „aruncă cu lucruri prin clasă, învăţătoarei spunându-i că e proastă”, a mai declarat un alt elev.  

Într-o altă reclamaţie se arată că un coleg „a fost lovit în mod repetat cu palma sau pumnul în cap, în organele genitale cu piciorul, în ficat cu pumnul, a fost scuipat, împiedicat la ora de sport de nenumărate ori, a fost stropit cu suc, cu apă, a fost înjurat, a suferit o vătămare corporală atestată cu certificat medico-legal, de 14-16 zile de îngrijiri medicale ce au necesitat intervenţie chirurgicală şi spitalizare.” 

Învăţătoarea a declarat că „ a asistat zilnic la actele de violenţă fizică ale lui G.... îndreptate asupra colegilor de clasă: palme, pumni, îmbrâncituri, înjurături, strangulare/sugrumare, jocuri agresive (...) la ora de educaţie fizică şi sport,  GAB şi-a dat jos pantalonii şi şi-a arătat fundul gol colegilor de clasă etc.”
 
 
 „În pauză a lovit în mod repetat mai mulţi colegi cu zăpadă murdară peste faţă deşi a fost atenţionat de profesoară să înceteze. Potrivit susţinerilor profesoarei loviturile au fost atât de puternice încât majoritatea copiilor au plâns, iar unii nu au putut să se oprească nici după ce s-au reîntors în clasă. În clasă fiind întrebat de ce şi-a lovit colegii, acesta a dat vina pe colegi şi i-a vorbit urât profesoarei spunându-i „......!”, aruncându-i în faţă mănuşile şi căciula.”
 
Fragment din motivarea hotărârii
 

„S-a ridicat de pe scaun urlând, vrând să îi dea un pumn în faţă acesteia”

 
 
Învăţătoarea băiatului a relatat o întâmplare petrecut la începutul anului 2015: 

„minorul nu avea pregătite cele necesare pentru desfăşurarea orei, ulterior a strigat în pahar, un alt coleg urmându-i exemplul, iar la încercarea profesoarei de a-i lua paharul s-a ridicat de pe scaun urlând, vrând să îi dea un pumn în faţă acesteia. Nu a reuşit să o lovească pe profesoară, dar i-a strigat acesteia ........!”. Potrivit înscrisului, după ce minorul şi-a cerut iertare profesoara i-a înapoiat paharul, dar nu i-a dat voie să lucreze la activitate, întrucât se comportase urât cu aceasta, spunându-i că are şansa de a se gândi la cele întâmplate şi la cum ar dori să se comporte altă dată, într-o situaţie asemănătoare, minorul începând din nou să strige, să dea cu piciorul în podea şi să strige: „Vreau să pictez! Nu-i corect! Dă-mi apă!”. Ulterior, minorul a ieşit singur din clasă să aducă apă în pahar, iar când s-a întors în clasă profesoara i-a luat paharul şi a turnat apa în flori, spunându-i „Ce bine că ai adus apă, chiar aveau florile nevoie de ea !”. Elevul s-a împins în profesoară, profesoara la luat de umeri şi l-a împins uşor din spate fiindcă acesta o călca pe picioare şi se împingea, minorul începând să urle după descrierea profesoarei „...... Întrucât minorul şi-a strâns lucrurile vrând să plece acasă, profesoara a încuiat uşa la clasă. După cum rezultă din înscris, după ore învăţătoarea  ...... a avut o discuţie cu mama minorului, care i-a spus că recunoaşte că nu e uşor ca învăţător să asculţi astfel de jigniri, la care să asiste întreaga clasă şi să nu poţi face nimic, explicându-i că …… este singurul copil din clasă care nu are prieteni de la grădiniţă.”
 
 

Ce au spus părinţii

 
 
Părinţii au susţinut în instanţă că au făcut demersuri pentru îndreptarea comportamentului copilului. 
„Aceştia au conştientizat problema comportamentală a fiului acestora, motiv pentru care au solicitat evaluarea psihiatrică a minorului, din scrisoarea medicală reieşind că minorul nu prezintă diagnostic psihiatric, recomandările specialistului fiind: asigurarea unui mediu şcolar suportiv, evitarea reproşurilor şi a criticii negative, alegerea unui coleg de bancă aflat în relaţii armonioase cu G..... De asemenea, s-a arătat că părinţii au contactat un cabinet psihologic privat, iar recomandările psihologului clinician au constat în efectuarea terapiei individuale cu minorul, prezenţa unui însoţitor la clasă şi participarea părinţilor la un program de parenting. Totodată, aceştia au participat şi la şedinţele de evaluare şi consiliere oferite în cadrul instituţiei de învăţământ. După cum rezultă din adresă părinţii minorului au refuzat consilierea psihologică în cadrul CJICAC ....., aceştia exprimându-şi dorinţa de a continua programul terapeutic început cu d-na psiholog B..... În final, s-a arătat că situaţia semnalată va fi monitorizată prin colaborare cu instituţia de învăţământ şi Inspectoratul Şcolar”, se arată în motivare. 

De asemenea, părinţii au participat la toate convocările la care au fost chemaţi şi şi-au exprimat dorinţa de a rezolva problema, astfel copilul a ajuns la psiholog şi a fost supravegheat la şcoală în permanenţă de către un adult. Părinţii au mai susţinut că au cerut, de asemenea, mutarea copilului din clasă, lucru care s-a şi întâmplat. 
 
 

Cum şi-a motivat instanţa decizia


Instanţa a reţinut că  faptele minorului nu au rezultat din cauza faptului că nu a fost supravegheat de către cadrele didactice, deoarece chiar şi după ce a fost desemnată o persoană să îl supravegheze în permanenţă la şcoală comportamentul acestuia agresiv a continuat, „prin urmare, instanţa apreciază că acest comportament este datorat de modul în care pârâţii şi-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exerciţiul autorităţii părinteşti.” 
Instanţa a apreciat faptul că totuşi părinţii au depus eforturi pentru schimbarea modului de comportare a fiului. Băiatul a fost transferat într-o altă clasă şi comportamentul acestuia s-a îmbunătăţit, a declarat actuala învăţătoare instanţei.
 Instanţa a mai reţinut că în două dintre cele mai grave acuzaţii, darea cu capul de sobă a unui coleg şi împiedicarea altuia având ca urmare mai multe zile de îngrijiri medicale, nu au putut fi dovedite de către reclamanţi. 
„În consecinţă instanţa urmează a admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi şi a obliga pârâţii AB.... şi GD......, în solidar, la plata către reclamanţi a sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale, instanţa va avea în vedere eforturile pe care părinţii le-au depus pentru îmbunătăţirea comportamentului minorului, faptul că nu a existat sprijin/au fost foarte puţin sprijiniţi din partea/de către părinţii elevilor din clasa  ....... De asemenea, instanţa apreciază că despăgubirea ar putea reprezenta pentru minorii afectaţi contravaloarea unor şedinţe de psihoterapie, având în vedere natura prejudiciului pe care aceştia l-au suferit”, a arătat instanţa. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: